Procuratura Anticorupție a venit cu o reacție la declarațiile deputatului PAS Andrian Cheptonar în legătură cu faptul că Marina Tauber a avut posibilitatea să iasă din țară și să fie examinată cauza penală în lipsa ei, dând vina pe procurori anticorupție, pe care le cataloghează ca false.

„Dimpotrivă, la 26 decembrie 2025, Procuratura Anticorupție a solicitat prelungirea măsurii preventive sub forma de obligarea de a nu părăsi țara, care a fost respins de instanța de judecată. În ciuda avertismentelor repetate ale Procuraturii Anticorupție către Parlament de a schimba legea pentru a permite procurorilor să conteste astfel de decizii ale instanțelor de judecată, până în ziua de azi, legea încă nu permite procurorilor să conteste decizii vădit nerezonabile care pun în pericol posibilitatea statului de a trage la răspundere penală persoanele inculpate de infracțiuni de corupție la nivel înalt”, menționează PA.

Procuratura Anticorupție subliniază că mereu a solicitat o măsură preventivă potrivită pentru a asigura buna desfășurare a procedurii de judecată și a preveni riscul de eschivare. Deseori, instanța de judecată sau Curtea de Apel Chișinău au acceptat poziția avocaților și a respins solicitările procurorilor anticorupție (de exemplu, în februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul avocaților și a revocat obligații stabilite anterior; în iulie 2023, instanța de judecată a respins demersul procurorilor de prelungire a arestului la domiciliu).

În septembrie 2024, folosind noile prevederi în Codul de procedură penală aprobate de Parlament și intrate în vigoare în august 2023 (art. 321 alin. (3) Codul de procedură penală), inculpata a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa – un drept care nu poate fi îngrădit de procuror sau instanță. Până la 27 decembrie 2024, a existat măsura preventivă, obligarea de a nu părăsi țara.

Ca rezultat al deciziilor instanțelor de judecată, din martie 2023 – decembrie 2024, Marina Tauber a ieșit din țară de 12 ori, mereu revenind și prezentându-se la ședințele de judecată.

În martie 2024, Procuratura Anticorupție a propus Ministerului de Justiție modificări în Codul de procedură penală, să permită procurorilor să conteste deciziile instanțelor de fond cu privire la măsuri preventive, dar acestea nu au fost introduse în lege până în prezent.

Procuratura Anticorupție a argumentat (vedeți demersul mai jos) că modificări la art. 196 și 329 din Codul de procedură penală se impun din considerentul că ,,magistrații în competența cărora ajung examinarea recursurilor formulate pe marginea încheierilor asupra măsurilor preventive pronunțate de către judecătorii de instrucție precum și instanța de judecată la examinarea fondului, în mod special, prin care se declară inadmisibile recursurile formulate, iar în motivarea abstractă se regăsesc argumente referitoare la ,,lipsa în conținutul normei a sintagmei de revocare, trimiteri prin analogie la dispoziția art.329 alin.(2) din Codul de procedură penală, ș.a.” chestiuni care de fapt sunt importante iar în ansamblu duc la afectarea bunei desfășurări a procesului penal în situația ridicării tuturor restricțiilor impuse în raport cu persoana cercetată în situația reglementărilor neclare.”

„În acest context, în loc să răspândească informații false în cadrul platourilor televizate, ar fi mai constructiv ca deputații să se implice activ în modificarea legii în mod urgent pentru a permite Procuraturii să conteste asemenea încheieri”, a conchis PA.