În decursul săptămânii trecute pe teritoriul ţării s-a semnalat vreme mai caldă ca de obicei şi cu precipitaţii, transmite CURENTUL.
Temperatura medie săptămânală a aerului a fost mai ridicată faţă de valorile normei cu 3,5 – 4,2ºС şi a constituit +7,5…+9,0ºC, ceea ce se semnalează în medie o dată în 7 ani.
Temperatura maximă a aerului a urcat în teritoriu până la +23ºС (SM Bravicea, Dubăsari).
Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -1ºС (SM Briceni).
În decursul săptămânii pe teritoriul ţării precipitaţiile au căzut neuniform. Suma lor pe 70% din teritoriu a constituit în fond 4-8 mm, izolat – 10-14 mm. În restul teritoriului suma lor nu a depăşit 1-3 mm.
Condiţiile meteorologice pe parcursul săptămânii au fost în fond satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă şi semănatul culturilor cerealiere timpurii de primăvară.
Pe cea mai mare parte a teritoriului ţării culturile de toamnă s-au aflat în faza înfrăţirii, izolat s-a semnalat formarea frunzei a treia.
La culturile pomicole s-a semnalat în fond umflarea şi desfacerea mugurilor, izolat – desfacerea primelor frunze. La viţa de vie a continuat circulaţia sevei.
Temperatura medie a solului la adâncimea de 5 cm şi 10 cm pe parcursul săptămânii a variat între +5°C şi +12°C.
Aceste condiţii, însă, nu au influenţat negativ dezvoltarea ulterioară a unor specii nocive de dăunători şi boli. În livezi, lucerniere, terenuri delăsate, precum şi unele câmpuri de păioase şi rapiţă de toamnă a continuat hrănirea şi înmulţirea murinelor.
Pe câmpurile de păioase de toamnă şi rapiţă a continuat ieşirea larvelor buhei semănăturilor, buhei C-neagră, a sârmarilor, gândacilor negri.
La păioasele de toamnă în majoritatea raioanelor a continuat hrănirea larvelor gândacului ghebos. A continuat dezvoltarea făinării , helmintosporizei; la orzul de toamnă a pătării brune.
La semănăturile de rapiţă de toamnă a continuat popularea de gărgăriţele tulpinilor şi depunerea ouălor în tulpini, eclozarea larvelor gândacului roşu a rapiţei. Pe unele suprafeţe a continuat infectarea plantelor de fomoză.
În livezile de păr a continuat popularea ouălor şi eclozarea larvelor puricelui melifer al părului, iar în livezile de măr – popularea de gărgăriţe (a mugurilor şi a florilor).
În plantaţiile viticole a continuat ieşirea din hibernare a larvelor cotarului brun, cu dăunarea ulterioară a mugurilor.
Cristina Parfeni