Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Fundația Konrad Adenauer în Moldova au organizat discuții pe marginea subiectului posibilelor scenarii pentru alegerile parlamentare în baza noului sistem electoral – cel mixt, transmite CURENTUL.

Astfel, concluziile preliminare ale cercetării au fost prezentate și discutate în cadrul mesei rotunde, care a oferit oportunitatea unor dezbateri deschise cu privire la impactul noului sistem electoral asupra rezultatelor alegerilor parlamentare, instituțiilor democratice și în general asupra parcursului european al Republicii Moldova.

La discuții au participat reprezentanți ai autorităților naționale competente, ai partidelor politice, jurnaliști, experți din cadrul societății civile, precum și experți străini, dar și reprezentanți ai misiunilor diplomatice în Republica Moldova.

Analistul politic și moderatorul evenimentului, Igor Boțan, a spus că viitoarele alegeri parlamentare trebuie să fie libere și corecte, dacă se vrea un dialog constructiv cu Uniunea Europeană.

„E o mare provocare să încerci să faci scenarii pe subiectul dat, fiind unul subtil. Colegii vorbesc de metodologii, dar la baza acestora stau datele statistice, modul în care s-au desfășurat alegerile anterior, factorii previzibili și imprevizibili. Când vorbim de alegeri, trebuie să avem în vedere câțiva factori: mass-media, care trebuie să aducă mesaje din partea concurenților, finanțarea concurenților electorali, accesul la resurse și factorul administrativ”, a spus Igor Boțan.

Analiza posibilelor alegeri parlamentare a fost efectuată și prezentată de experții Mihai Mogâldea și Diana Kralov. Scopul analizei a fost să se vadă impactul schimbării sistemului electoral la competițiile electorale. Obiectivele analizei țin de observarea trăsăturilor importante ale noului sistem electoral asupra dimensiunii procesului electoral, cum influențează asupra comportamentului alegătorilor.

Prima ipoteză cercetată ține de ideea că participarea la vot crește odată cu scăderea candidaților aleși într-o anumită circumscripție. A doua ipoteză ține de ideea că sistemul mixt va mări discrepanța dintre dreapta și stânga. Principalii factori analizați: rata de participare, acoperirea mediatică a circumscripțiilor, discrepanța dintre stânga și dreapta.

Potrivit experților, posibilul scenariu al rezultatelor alegerilor parlamentare, conform datelor statistice și sondajelor, arată că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) ar obține, la nivelul întregii țări, 30,6% sau 20 de mandate în Parlament; Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 11,6% sau 11 mandate; Platforma „Demnitate și Adevăr” – 8,3% sau 9 mandate și Partidul Democrat din Moldova (PDM) – 9,6% sau 10 mandate. De menționat că, Blocul „ACUM” ar putea aduna 18,6%.

În concluzii, experții văd 4 scenarii:

1. Vor exista partide de dreapta și centru-dreapta care vor concura pe circumscripțiile unde au șansă să câștige, iar cele de stânga acolo unde arată sondajele că au mai mult succes. Divizarea politică se va menține în proporție de 50-50%. Vom avea un Guvern de coaliție în cadrul negocierilor PSRM, PDM și „ACUM”, dacă ajung la un punct final.

2. Unul dintre cei 2 sau 3 competitori vor avea capacitatea să formeze un Guvern de coaliție.

3. Unul dintre cei trei competitori vor fi capabili să formeze un Guvern minoritar și să-l voteze, datorită unei înțelegeri cu alte forțe care vor accede în Parlament sau candidații independenți.

4. Nu vom avea nici un Guvern și vom fi nevoiți să avem alegeri anticipate anul viitor.

Cristina Parfeni