Politologul Denis Cenușă afirmă că socialiștii încearcă să „împingă” PAS spre neînțelegeri cu Federația Rusă, cu toate acestea PAS, ca și alte partide politice, trebuie să evite deteriorarea relațiilor cu această țară, transmite CURENTUL.

Denis Cenușă spune că PSRM o face pentru a-și demonstra utilitatea și relevanța pentru Rusia și electoratul moldovenesc pro-rus sau anti-PAS.

Politologul spune că autoritățile moldovenești nu trebuie să fie atrase în procese politice externe nefavorabile intereselor naționale sau contrare proceselor regionale de democratizare.

Denis Cenușa a explicat cele două ipoteze:

„Pentru Socialiști contează păstrarea relațiilor cu Rusia la cel mai înalt nivel, preferabil cu contribuția PSRM. În cazul alegerilor pentru Duma rusă, demersul Socialiștilor are și alte conotații. Ei ar vrea ca Moldova să contribuie la sporirea legitimității și respectiv recunoașterii internaționale a alegerilor rusești, care deja sunt compromise din cauza persecutării opoziției, restricțiile împotriva surselor media critice etc. Rolul Moldovei este nesemnificativ pentru efortul general al părții ruse de recunoașterea internațională a scrutinului parlamentar (17-19 Septembrie). Însă pentru Socialiști, un asemenea gest ar produce favoruri politice ulterioare din partea Rusiei (extracție se favoruri în schimb a altor favoruri). În același timp, dacă Parlamentul ar fi trimis o delegație oficială, atunci ar fi fost obligată să critice calitatea organizării, intrând într-un conflict deloc ușor cu Kremlinul.

– Majoritatea parlamentară a PAS nu are nicio obligațiune să trimită delegații de observatori, dar o poate face din raționamente politice și de diplomație parlamentară. Chiar dacă Socialiștii i-au criticat pe cei de la PAS că arată mai multă deschidere și interes față de România decât Rusia, cei de la PAS au ales “răul cel mai mic”. Cu riscul de a supăra pe unii deputați ruși din Rusia Unită (partidul lui Vladimir Putin), PAS e evitat unul din scenariile de mai jos: 1. Să participe (in)direct la recunoașterea internațională a alegerilor rusești (asupra cărora planează foarte multe suspiciuni și dovezi legate de corectitudinea alegerilor). Ar fi fost un pas neclar, având in vedere că OSCE a refuzat să monitorizeze scrutinul, deoarece Rusia a limitat prezența observatorilor (atât ca număr de observatori, cât și ca perioadă de durată); 2. Să fie nevoită să critice corectitudinea alegerilor rusești și să declanșeze un conflict diplomatic cu Rusia, în raport cu care nu există o strategie clară de relaționare în următorii 4 ani (doar un set limitat de obiective și principii)”, spune politologul.

Cristina Parfeni