Incertitudinea politică, care există la moment, precum și interesele individuale împiedică implementarea agendei de reforme în domeniul economic, dar și întreg procesul investițional. Despre aceasta a informat economistul Marcel Chistruga în cadrul prezentării perspectivelor economice pentru R. Moldova, transmite CURENTUL.

Potrivit economistului, se prevăd riscuri asociate cu o cotă mare a statului în economie și instituții abilitate mai slabe. Există și riscuri sau presiuni de a finanța deficitul fiscal. Pe termen lung principalele provocări economice ale R. Moldova vor fi situația demografică, precum și îmbătrânirea rapidă a populației.

„Venim cu 3 mesaje cheie: creșterea economică, noi vedem că aceste ritmuri vor scădea pe termen mediu, al doilea mesaj ține de poziția fiscală și al treilea mesaj ține de productivitate și cât e de esențială pentru a avea creștere economică în R. Moldova.

Investițiile au avut impact important la creșterea economică, aproape cu 4,2%. Un factor important a fost consumul privat de majorări salariale, venituri robuste. Datorită cererii interne importurile au crescut cu 9%, iar balanța exportului este negativă. Pe partea de producție, o creștere puternică a investițiilor se vede în sectorul construcțiilor – 1,3%. Comerțul și industria au crescut cu 1,8%. După 3 ani de roadă bună, influența sectorului agricol a fost mai puțină. Contribuția la creșterea economică a fost de 0,2%.

Vedem creșterea prețurilor inflaționiste. Rata inflației este în partea de jos a coridorului de țintire, vedem că aceste presiuni cresc. De la începutul anului avem o depreciere a monetei naționale și vom avea împrumuturi mai mari.

Aspectele ce țin de excesul de lichiditate se menține și ca rezultat a intermediului financiar care nu poate absorbi în totalitate acest exces. Politica monetară a rămas neschimbată. Rezervele au rămas la nivel record de 40%.

Poziția externă este una stabilă. Chiar dacă deficitul de cont curent a crescut și s-a dublat în 2018 până la 10,5% din PIB. Avem o creștere a deficitului de concurent și observăm o recuperare a investițiilor străine curente. Datoria externă a scăzut semnificativ pe parcursul 2018 a înregistrat 62,1% din PIB.

În 2018 am văzut că deficitul fiscal a fost unul mai mic decât cel planificat. Este o noutate bună. La începutul lui 2019 vedem anumite provocări, veniturile s-au majorat cu 6,3%, ceea ce este mult mai mic decât creșterile veniturilor publice din anul trecut.

Parțial din cauza unei finanțări externe reduse vedem o reducere raportată la PIB de 30,5% a datoriei de stat și cea garantată.

În următoarea perioadă creșterile economice vor fi mai modeste. Normalizarea condițiilor de intermediere financiară vor juca un rol important, datorită unor creșteri mai reduse la nivelul remiterilor, nivelul mai mare de inflație, creșterea va scădea până la 3,4%.

Pentru 2020 economia va avansa cu 3,6% și în 2021 va atinge un nivel de potențial de 3,8%.

Pe termen mediu va fluctua în coridorul de țintire cu unele excepții. Contul curent în 2019 preconizăm o scădere a acestuia. Exporturile vor rămâne robuste datorită investițiilor. Inflația va fi mai mică decât media istorică. Către 2020 va influența și majorarea deficitului de cont curent”, a menționat economistul.

Cristina Parfeni