Practica detenției pe viață și evaluarea posibilității de liberare condiționată a fost recent cercetată de Ministerul Justiției și experții norvegieni, prin prisma normelor internaționale. Rezultatele studiului despre impactul justiției penale asupra deținuților condamnați pe viață au fost prezentate prin comparație cu practicile altor state. Astfel, Moldova urmează să găsească un mecanism viabil de liberare înainte de termen, transmite CURENTUL.

Misiunea Norvegiană de Experți pentru Promovarea Supremației Legii (NORLAM) a asistat instituțiile de profil de la noi prin aplicarea strategiilor de resocializare, pentru reformarea și umanizarea sistemului penitenciar. Acestea s-au materializat prin antrenarea continuă a personalului, implicarea deținuților în activități educative, prevenirea recidivei, ajustarea procedurilor interne de funcționare a penitenciarelor. Au fost efectuate transformări în mai multe penitenciare, în special cele din Goian, Rusca, Rezina.

„Am învățat multe lucruri prin cooperarea cu experții NORLAM, însă mai avem multe de studiat și de aplicat. Trebuie să schimbăm percepția celor care participă la actul de justiție și a societății, față de cei care se află în detenție pe viață. Aceasta este cea mai dură pedeapsă ce se aplică în Moldova. Deținutul nu trebuie etichetat ca o persoană respinsă de cei din jur, căreia îi sunt închise toate ușile”, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari.

Pedeapsa cu detenție pe viață se aplică în cazurile în care privarea de libertate nu atinge scopurile penale. În țara noastră se află în detenție 7872 persoane, iar 118 din aceștia sunt condamnați pe viață, preponderent pentru comiterea crimelor și violurilor. În fiecare an, numărul lor este în creștere, iar în ultimul deceniu, nici unul din ei nu a fost liberat înainte de termen. Codul Penal prevede că un deținut pe viață poate ieși condiționat la libertate doar dacă a executat cel puțin 30 ani de închisoare.

Cristina Parfeni