Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) susține că, după deportările din 13 iunie 1941, războiul doi mondial și foametea din 1946/47, părea că va veni liniștea și pacea în Basarabia, informează CURENTUL.

„Dar dictatura roșie încă nu-și potolise pofta de sânge și lacrimi. În noaptea de 5 spre 6 iulie urmează cel de-al doilea şi cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei, când peste 35.000 de persoane, majoritatea femei şi copii, au fost trimise în cele mai îndepărtate regiuni ale fostei Uniuni Sovietice, precum Siberia sau Kazahstan. Operaţiunea denumită conspirativ ‘IUG’ s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 ”Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, membrilor partidelor politice, gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus. Din păcate la acest act de umilință și genocid au participat și unii localnici, care au întocmit listele așa-zișilor „chiaburi””, se spune într-un comunicat de presă.

Potrivit PAS, motivul adevărat al acestor deportări a fost dezrădăcinarea și deznaționalizarea populației băștinașe, iar scopul a fost construirea omului nou, a omului sovietic.

„Astăzi mentalitatea „omului sovietic” este în adâncul sufletului multor nostalgici și politicieni de la Chișinău care, dacă ar întoarce timpul înapoi, nu ar ezita să repete acest calvar. Astăzi ca niciodată suntem obligați să fim uniți și să purtăm memoria celor care au stat în fața tăvălugului sovietic și au pierdut tot. Unitatea este arma cu care putem învinge și construi o societate puternică bazată pe libertate, bunăstare și respect reciproc. Suntem datori să păstrăm veșnică memoria celor care nu s-au mai întors acasă și să nu mai admitem să se repete niciodată acest calvar”, se mai spune în comunicat.

Partidul Acțiune și Solidaritate a depus flori la monumentul „Trenul Durerii”.

Andriana Cheptine