Partidul Schimbării consideră că orice criză poate fi transformată în oportunitate și punctează că Parlamentul, cât și Guvernul Republicii Moldova trebuie să învețe rapid lecția, să elaboreze o strategie clară în domeniul asigurării securității energetice a Republicii Moldova, să dea dovadă de toleranță zero față de actele de corupție, trafic de influență și administrare ineficientă în domeniul energetic și al infrastructurii, transmite CURENTUL.

Partidul a făcut un șir de constatări și propuneri pentru majoritatea parlamentară și Guvernul Republicii Moldova.

Formațiunea mai spune că guvernarea a avut o comunicare insuficientă și nesatisfăcătoare pe durata negocierilor cu partea rusă și în perioada crizei.

„Până în prezent societatea nu a fost informată cu privire la condiţiile înaintate de partea rusă în procesul de negociere, nici în plan comercial și nici politic.

De asemenea, autorităţile nu au argumentat de ce Gazprom a refuzat publicarea formulei de calculare a preţurilor, deşi în presa rusă au fost dezvăluite informaţii în dimineaţa imediat următoare după încheierea negocierilor (publicaţia TASS).

Societatea nu a fost informată despre necesitatea introducerii stării de alertă/situaţie excepţională în sectorul gazelor naturale și nici despre motivul secretizării preţurilor la achiziţia de gaze naturale de către Energocom, deşi acestea urmează a fi făcute publice în perioada imediat următoare, când va avea loc ajustarea tarifelor la gazele naturale. Posibil că au existat motive obiective, însă comunicarea deficientă din partea administraţiei centrale nu a făcut decât să alimenteze diverse suspiciuni privind utilizarea banilor alocaţi din bugetul de stat”, menționează partidul.

La capitolul aprovizionarea cu gaze a consumatorilor protejaţi, partidul spune că, conform Legii operatorii sunt obligaţi să asigure aprovizionarea consumatorilor protejați: consumatorii casnici, instituţiile care prestează servicii publice indispensabile, centralele electrice de termoficare care nu pot funcţiona pe combustibili alternativi.

De asemenea, formațiunea are și câteva neclarități:

„Ministerul Infrastructurii nu a comunicat dacă prevederile contractului cu Gazprom includ obligaţia de a achita volumul de gaze contractat, indiferent de faptul dacă a fost sau nu consumat. În situaţia în care alţi furnizori vor intra pe piaţa de gaze din Republica Moldova, iar Moldovagaz va furniza consumatorilor de gaze un volum mai mic decât cel contractat, avem sau nu obligaţia de a achita volumul neconsumat?

Liberalizarea pieţei gazelor naturale şi garantarea accesului nediscriminatoriu la infrastructura de gaze este o obligaţie asumată de Republica Moldova în procesul de integrare europeană. Concomitent, protocolul negocierilor cu Gazprom prevede amânarea separării activităţilor la Moldovagaz.

În ce măsură această prevedere din protocol este compatibilă cu angajamentele prevăzute de Acordul de Asociere, a fost sau nu coordonată prevederea în cauză cu partenerii europeni? Ce sancţiuni riscă Republica Moldova dacă nu vor fi separate activităţile Moldovagaz?”.

Partidul Schimbării a solicitat Guvernului să prezinte un mecanism de compensare ţintită a consumatorilor, bazat pe starea materială şi veniturile fiecărei familii.

Formațiunea solicită suspendarea semnării contractului privind construcția liniei aeriene de transport până la organizarea audierilor publice de către Ministerul Infrastructurii.

Totodată, Partidul Schimbării cere Guvernului Republicii Moldova și majorității parlamentare să implementeze o strategie de securitate energetică prin care să încurajeze dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, să implementeze programe naționale de eficiență energetică pentru a scădea drastic consumul de resurse energetice, să asigure utilizarea biomasei și să pună în funcțiune proiectele deja construite cu ajutorul partenerilor de dezvoltare în acest sens, să aplice standarde de toleranță zero față de corupție și birocrația în domeniul energetic, dar și să aloce în fiecare an mijloace financiare și resurse necesare pentru crearea unei rezerve de gaze naturale.

Cristina Parfeni