Raportul auditului conformității asupra organizării, realizării și supravegherii parteneriatelor public-private (PPP) aferente construcției de locuințe și obiective de menire social-culturală în anii 2013-2019 a fost audiat, în cadrul ședinței de astăzi a Comisiei de control al finanțelor publice. Auditul s-a referit la 5 PPP în cadrul Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Consiliului raional Orhei.

Potrivit constatărilor Curții de Conturi, parteneriatele public-private privind construcția locuințelor și altor obiective de menire social-culturală rezidă în îmbunătățirea şi sporirea protecției sociale a angajaților, având impact benefic materializat prin finanțarea, proiectarea, construcția şi darea în exploatare a spațiului locativ de serviciu.

Totodată, constatările auditului privind evaluarea desfășurării parteneriatelor public-private, prin prisma respectării de către părțile implicate a cadrului normativ aferent, au stabilit neconformități la etapa elaborării studiului de fezabilitate, de selectare a partenerului privat, de realizare și monitorizare a contractelor.

Se menționează, în special, că vizarea studiilor de fezabilitate nu este însoțită de mecanisme care ar asigura monitorizarea și implementarea recomandărilor înaintate.

Cadrul regulator ambiguu a determinat proceduri diferite de atribuire a contractelor de PPP pentru proiecte de aceeași complexitate.

Obiectivele stabilite în cadrul PPP al Consiliul raional Orhei nu au fost realizate. Situația a fost determinată de lipsa evaluării capacităților tehnice și financiare ale partenerului privat, de lipsa garanțiilor de bună execuție din partea acestuia, precum și de selectarea partenerului fără asigurarea principiilor de concurență.

Nerespectarea criteriilor stabilite de cadrul normativ cu privire la evaluarea terenului (investiția partenerului public) nu asigură nivelul optim al investiției.

Primirea locuințelor în alte locații decât terenurile puse la dispoziție de către partenerul public determină riscul suportării unor pierderi ca diferență de costuri ale amplasării.

Inițierea PPP de către MAI și IGSU s-a efectuat în lipsa analizei necesităților privind cantitatea de apartamente corelate cu norma suprafeței locuibile pentru o persoană.

Transmiterea temporară a terenului pe perioada implementării PPP a fost admisă cu unele neconformități.

IGSU, în calitate de partener public, nu dispune de date complete privind etapele de monitorizare aferente implementării contractului de PPP, iar monitorizarea efectuată de APP are un caracter formal, bazat doar pe datele furnizate de către partenerul privat.

Totodată, se arată că absența locatarilor de la domiciliu pune la îndoială utilizarea locuinței conform destinației, având în vedere consumul de curent electric înregistrat. În același context se invocă lipsa la partenerii publici a reglementărilor interne privind periodicitatea și modul de realizare a controalelor aferente utilizării conforme a locuințelor de serviciu.

De asemenea, se atestă utilizarea contrar prevederilor normative a locuințelor de serviciu de către unii beneficiari, ceea ce marginalizează alți potențiali beneficiari în aspectul dreptului la locuință.

În vederea remedierii carențelor şi problemelor constatate, auditorii au înaintat recomandările de rigoare, care au drept scop îmbunătățirea cadrului regulator aferent domeniului PPP, precum și minimizarea riscurilor identificate în cadrul misiunii de audit.

În cadrul ședinței s-a menționat faptul că Ministerul Apărării s-a conformat deciziei Curții de Conturi și în prezent este preocupat de înlăturarea obiecțiilor constatate.

De asemenea, IGSU ajustează implementarea PPP la recomandările misiunii de audit.

Și reprezentanții Consiliului raional Orhei au informat despre procesul de lichidare a neajunsurilor constatate.

În concluzie a fost subliniată necesitatea adoptării unor măsuri stringente privind ajustarea cadrului regulator aferent domeniului parteneriatelor public-private privind construcția locuințelor și altor obiective de menire social-culturală.

”Rapoartele nu reprezintă o anchetă, noi efectuăm un exercițiu de supraveghere legislativă asupra modului în care sunt utilizate resursele, banii și patrimoniul. Pe baza evidențelor colectate de auditorii publici vom putea crea propuneri de amendare a legislației existente”, a conchis președintele Comisiei de control al finanțelor publice, Igor Munteanu.