De regulă, despre piaţa produselor petroliere se vorbeşte doar prin prisma preţului la acestea, neglijându-se în totalitate rolul primordial pe care îl are în impulsionarea și facilitarea dezvoltării economice, enormul aport al acesteia la completarea bugetului de stat, precum şi creşterea Produsului Intern Brut sau ponderea de vârf în structura importurilor. Anume la acest ultim aspect aş dori să mă opresc, luând drept bază şi datele oficiale ale Biroului Naţional de Statistică.
Astfel, analizându-le acestea ne arată că, în ianuarie-iulie 2022, importurile de mărfuri au însumat 5111,8 milioane dolari SUA, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2021, în creștere cu 33,5%. În structura importurilor, în perioada respectivă, ponderea cea mai importantă a revenit petrolului, produselor petroliere și produselor înrudite – 15,9%. Pentru comparaţie, gazului și produselor industriale obținute din gaz, despre care se vorbeşte practic în fiecare zi, le-a revenit o pondere de 9,1%. Iar ca tabloul să fie complet, voi invoca şi altă cifră a Biroului Naţional de Statistică – în ianuarie-iulie 2022, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2021, importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite s-au majorat de 2,7 ori. Evident o parte din această creștere fulminantă poate fi atribuită situației generate de criza produselor petroliere pe piață drept urmare a conflictului din Ucraina, dar în în totalitate.
Aceste cifre sunt cumva justificate de altele, nu mai puţin importante. Spre exemplu, conform, datelor BNS, în aceeaşi perioadă a crescut cu 18,9% importul de vehicule rutiere. Sau alt indicator – majoritatea importurilor de mărfuri, în ianuarie-iulie 2022 au fost realizate cu mijloacele de transport rutier (76,4% din totalul de importuri), ceea ce iarăşi scoate în prim plan presiunea ce a revenit asupra actorilor de pe piaţa produselor petroliere și rolul lor cheie în facilitarea importului de mărfuri în țara noastră. Mai ales că se ştie că logistica regională a fost puternic afectată de războiul din ţara vecină. Apropo, de presiune, aceasta va creşte şi în continuare, în opinia mea. Spre exemplu, cunosc nu din auzite că, în prag de iarnă, mulţi agenţi economici mari, făcându-şi griji de o eventuală sistare a livrărilor de gaze, au achiziţionat echipamente de alternativă care funcţionează pe bază de combustibil (preponderent – motorină), iar acum au început să facă rezerve în acest sens.
De ce scot în evidenţă aceste cifre şi aceste tendinţe? Pentru ca să facem nişte concluzii împreună şi să acţionăm în consecinţă. Consider că, acum, în paralel cu discuţiile privind aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze naturale, energie electrică şi agent termic, trebuie să aibă loc şi discuţii despre provocările cărora vor trebui să le facă faţă în perioada imediat următoare operatorii de pe piaţa produselor petroliere. Iar aceste discuţii ar urma să fie corelate şi cu cele ce ţin de politica bugetar-fiscală pentru anul viitor. Lucrurile trebuie tratate în întreaga lor complexitate, căci numai astfel vom putea să ne pregătim din timp şi să facem faţă situaţiei deloc uşoare care se prefigurează pe termen scurt şi mediu.
Alec Ignat, director al Tirex-Petrol
sursa: alecignat.md
