Urmare a demersului Ministerului Justiției expediat în adresa Asociației Promo-LEX, Centrului de Resurse Juridice din Moldova și Institutului de Politici și Reforme Europene,  prin care se solicită prezentarea propunerilor de modificare a cadrului normativ relevant în contextul aprobării Hotărârii Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, prin care au fost declarate neconstituționale unele prevederi ale art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, organizațiile semnatare au publicat la 2 aprilie 2020, Opinia cu privire la conținutul modificărilor, informează CURENTUL.

Potrivit unui comunicat de presă, în baza prevederilor acordurilor internaționale și practicilor naționale și internaționale analizate de către organizațiile semnatare, Opinia conține justificarea punctuală a modificărilor cadrului legal pe subiectul numărului minim de semnături necesar pentru înregistrarea unui partid politic dar și necesitatea colectării raionale (regionale) a unui număr minim de semnături.

„Astfel, cu privire la criteriul de 4000 de semnături necesare pentru înregistrarea partidului (declarat neconstituțional), organizațiile semnatare subliniază că potrivit practicilor europene, înregistrarea partidelor politice sub rezerva prezentării numărului necesar de semnături ale membrilor fondatori de principiu nu limitează drepturile de asociere a cetățenilor. Iar utilizarea de termeni și condiții care reglementează înregistrarea nu trebuie tratată ca mecanism prevenire a numărului excesiv de partide”, se menționează în comunicat.

Autorii opiniei, reieșind din practica statelor europene, concluzionează că numărul optim de semnături necesar a fi colectat, pentru înregistrarea partidelor politice în Republica Moldova, ar trebui să varieze între 500 și 800.

Totodată, luând în calcul faptul că la etapa actuală, raportarea numărului de membri de partid pe parcursul activității acestora pare a fi o formalitate, se impune necesitatea reglementării legale a evoluției numărului de membri de partid după etapa de înregistrare a acestuia. Drept argument în susținerea acestei teze se opinează că numărul minim de membri este una dintre condiționalități a cărei respectare a permis înregistrarea partidului. Prevederile legale naționale trebuie să respecte liniile directorii în domeniu.

Cu privire la condiția reprezentativității teritoriale de minim 120 de membri în cel puțin jumătate din unitățile administrativ teritoriale de nivelul al doilea din Republica Moldova, pentru partidul în curs de înregistrare (la fel declarată neconstituțională), Organizațiile semnatare constată că necesitatea reprezentativității teritoriale ar putea reprezenta o restricție serioasă pentru activitatea politică la nivel regional și local, dar și ridică probleme privind compatibilitatea acesteia cu libertatea de asociere. În consecință, se propune excluderea condiționalității reprezentării teritoriale a semnăturilor colectate.

„În baza prevederilor normative, dar și a practicilor naționale și internaționale analizate, organizațiile semnatare finalizează opinia cu o serie de concluzii și recomandări privind modificarea cadrului legal:

• este necesară menținerea prevederilor legale care stabilesc înregistrarea partidelor politice sub rezerva prezentării unui număr minim de semnături. Este vorba despre practică legală europeană care nu limitează de principiu drepturile de asociere a cetățenilor;
• propunem micșorarea numărului de semnături necesar a fi colectate de la 4 000 la 500-800, în conformitate cu practica majorității statelor europene ce utilizează acest mecanism;
• în contextul menținerii condiționalității prezentării unui număr anumit de semnături pentru înregistrare, este oportun de a reglementa legal evoluția numărului de membri de partid după etapa de înregistrare a acestuia. Or practicile actuale de declarare par a fi formale;
• propunem excluderea condiționalității reprezentării teritoriale a semnăturilor colectate, pe motiv că ar putea reprezintă o restricție serioasă pentru activitatea politică la nivel regional și local, și ridică probleme privind compatibilitatea acesteia cu libertatea de asociere” – concluzionează autorii.

Cristina Gurez