Pe lângă obiectivele noului Guvern, anunţate public de Premierul Dorin Recean, există minimum încă o provocare, căreia Executivul trebuie să îi facă faţă. E vorba de declinul ce se atestă în domeniul construcţiilor şi la care nu o dată m-am referit pe parcursul anului trecut, dar şi în acest an. Probabil, noul Executiv abordează economia şi problemele legate de aceasta în general, nu pe anumite segmente, dar părerea mea este că domeniului construcţiilor totuşi trebuie să i se acorde o atenţie sporită, dat fiind locul şi rolul ce-i revine în economia naţională. Iar un argument suplimentar în acest sens ni le-au furnizat chiar în aceste zile Biroul Naţional de Statistică. Deşi statistica finală în domeniul construcţiilor pentru anul 2022 urmează să fie făcută publică abia în iulie 2023, dispunem deja de datele preliminare care arată cât de gravă este situaţia.

Astfel, conform datelor preliminare, în anul 2022, volumul lucrărilor de construcții s-a diminuat față de aceeași perioadă a anului 2021 cu 13,9% (în prețuri comparabile), ca urmare a descreșterii, pe elemente de structură, a volumului lucrărilor de construcții noi cu 11,9%, reparațiilor capitale – cu 33,4%, volumului altor lucrări de construcții (demolări, amenajarea terenurilor până la construcții etc.) – cu 7%. Pe obiecte de construcții, în anul 2022 față de anul 2021 s-au înregistrat diminuări (în prețuri comparabile) a volumului lucrărilor de construcții executate la clădirile rezidențiale (-23,0%), clădirile nerezidențiale (-11,5%) și construcțiile inginerești (-10,2%).

Pe lângă aceste date, voi aminti şi de cele la care m-am referit în precedentul meu editorial. Astfel, în anul 2022 s-au eliberat 3394 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale, în scădere cu 17,6% față de anul 2021. Anul trecut au fost eliberate 2301 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în descreștere cu 24% față de anul precedent. Totodată, în aceeași perioadă au fost eliberate 1093 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu doar 0,1% față de anul precedent.

Se ştie că, construcţiile reprezintă unul din motoarele economiei naţionale. Astăzi, sarcina Guvernului este să creeze condiţiile necesare ca respectivul motor să funcţioneze la capacitate maximă. Or, ameliorarea situaţiei în domeniul construcţiilor va determina schimbarea lucrurilor în bine şi în alte domenii. Spuneam cu alte ocazii că de buna funcţionare a domeniului construcţiilor depind astfel de industrii ca cea extractivă, de producere a materialelor de construcţii, de procesare a lemnului etc. Ca să nu mai vorbim de rolul important jucat de domeniul construcţiilor în stabilirea structurii şi volumului importurilor, de pe urma cărora beneficiază direct bugetul de stat. Iar dacă mai adăugăm aici impactul activităţilor din domeniul construcţiilor asupra dezvoltării pieţei ipotecare şi creditare, atunci devine şi mai clar de ce Guvernul trebuie să acorde ramurii respective o atenţie sporită. Eu deja nu mai vorbesc de rolul social ce revine construcţiilor – începând de la crearea locurilor de muncă şi terminând cu asigurarea oamenilor cu spaţiu locativ.

Sunt sigur că noul Guvern conştientizează importanţa domeniului construcţiilor şi că în această direcţie se va acţiona concret. Cu atât mai mult că un prim pas deja a fost făcut – componentă energetică a fost separată de cea a infrastructurii şi dezvoltării regionale, ceea ce, în opinia mea, oferă mai multă flexibilitate şi un spaţiu de manevră mai mare Ministerului dat. Desigur, ar fi fost bine dacă ar fi existat un minister al construcţiilor aparte, dar şi cu actuala structură a Executivului se pot realiza multe lucruri frumoase şi necesare. Important e să nu ratăm oportunităţile. Pentru că, până la urmă, orice problemă, dacă e gestionată corect, devine oportunitate.

Viorel Godea, director general al „Lagmar Impex”