Economia naţională este pusă la grea încercare nu doar de urmările pandemiei de COVID-19 şi de războiul din ţara vecină, ci şi de criza demografică cu care ne confruntăm. Până acum, s-au făcut multiple analize a situaţiei economice deloc uşoare în care ne-am pomenit, dar nu prea am văzut să se facă referire la impactul crizei demografice asupra activităţilor de business, asupra economiei naţionale, în ansamblu şi am decis să punctez câteva momente importante din acest punct de vedere.

O precizare importantă din start – prin criză demografică înţelegem nu atât raportul dintre naşteri şi decese, ci acel impact devastator pe care-l are exodul masiv de populaţie. Iar dacă vorbim de migraţie, atunci trebuie să menţionăm că până acum au existat trei valuri masive. Primul val s-a înregistrat în anii 90 ai secolului, când, confruntându-se cu înrăutăţirea bruscă a condiţiilor de trai, o parte din conaţionalii noştri au plecat la muncă peste hotare. Preponderent, vorbim de migranţi ilegali, care, pentru anumite sume de bani oferite diferitor profitori, reuşeau să ajungă în ţările Europei Centrale sau de Vest. O altă parte s-a orientat spre Rusia. Al doilea val a pornit după liberalizarea regimului de vize cu UE, când cetăţenii noştri, deja absolut legal, în baza paşaportului, puteau merge în orice ţară din UE. Al treilea val, specialiştii spun că a pornit acum mai bine de un an. Cauzele încă se analizează, iar constatările poartă mai mult un caracter preliminar, de aceea nu mă voi referi la acest aspect.

Efectele primelor două valuri de migraţie asupra economiei naţionale au fost şi pozitive, şi negative. Pe de o parte scădea forţa de muncă (în special în mediul rural), iar pe de altă parte atestam o creştere continuă a remitenţelor. Aceşti bani se regăseau preponderent în consum şi determinau într-un fel creşterea importurilor. Deci, indirect, (dacă luăm în calcul taxele vamale şi alte impozite şi taxe achitate de importatori) se resimţea şi un efect oarecare asupra bugetului. Da, existau unele puncte de vedere critice că astfel e stimulată economia de consum în detrimentul producerii, dar aceste expuneri se pierdeau pe fonul general al aprecierilor aduse conaţionalilor noştri, unii analişti şi politicieni spunând direct că anume pe remitenţe se ţinea în mare parte economia naţională.

Cel de-al treilea val de migraţie a determinat un nou record la capitolul remitenţe. Astfel, potrivit Băncii Naționale a Moldovei, volumul transferurilor de bani în Moldova prin intermediul băncilor în favoarea persoanelor fizice în 2022 a fost de 1 miliard 745,74 milioane de dolari, fiind în creștere cu 133,91 milioane de dolari (+8,3%) față de 2021. Dar, deocamdată, nu se poate spune cu certitudine unde s-au regăsit aceşti bani. Până când nu vom avea un tablou clar în acest sens, eu aş prefera să evit unele concluzii. Altceva mi se pare mult mai important decât creşterea remitenţelor şi destinaţia lor. Şi anume exodul forţei de muncă calificate.

Dacă în cazul primului şi a celui de-al doilea val puteam vorbi preponderent de migraţia forţei de muncă necalificate, acum atestăm plecarea din Moldova inclusiv a forţei de muncă calificate. Acest lucru îl reclamă în special cei din domeniul construcţiilor, cei din domeniul industriei automotive sau chiar şi cei din domeniul industriei de procesare. Vorbim de oameni în capacităţile cărora s-au efectuat investiţii serioase – mulţi au trecut prin ample programe de recalificare, inclusiv cu antrenarea partenerilor din exterior. Astfel, pe întreprinderile autohtone apare o povară suplimentară – nu doar atragerea de personal, ci şi efectuarea de noi investiţii în capacităţile profesionale a noilor angajaţi. De rând cu cooptarea forţei de muncă necalificate, deficitul căreia îl reclamă mai multe companii, vedem că al treilea val de migraţie generează noi provocări, cărora mediul de afaceri trebuie acum să le facă faţă.

O altă problemă este că noul val de migraţie loveşte serios în capacitatea de cumpărare. Scade numărul de consumatori, iar aceasta nu are cum să nu lovească mediul de afaceri, în final fiind afectat bugetul de stat. Repet: noi nu cunoaştem încă în ce măsură se regăsesc în consum remitenţele record generate inclusiv de cel de-al treilea val de migraţie în 2022. Dar ştim cu certitudine că numărul consumatorilor pe piaţa internă scade.

Deci, noul val de migraţie ne determină să venim şi cu noi abordări. Acesta a şi fost scopul urmărit de mine prin respectivul editorial – să conştientizăm că a apărut o problemă suplimentară, pe care trebuie să o analizăm cu mare atenţie şi să venim cu cele mai bune soluţii posibile.

Igor Roșca

www.igorrosca.md