Biroul Naţional de Statistică anunţă că în trimestru II 2017 populația economic activă a Republicii Moldova a constituit 1316,0 mii persoane, fiind în descreștere cu 3,4% (46,9 mii) față de trimestrul II 2016, transmite CURENTUL.

Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaților (51,6%) a fost puțin mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (48,4%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare față de cea a populației active din mediu urban: respectiv 55,8% și 44,2%.

Populaţia ocupată a constituit 1270,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 2,9% față de trimestrul II 2016.

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au activat 441,0 mii persoane (34,7% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 46 la sută (sau 16,1% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Față de trimestrul II 2016 numărul populației ocupate în agricultură s-a micșorat cu 56,5 mii, sau cu 11,4%.

În activităţile non-agricole au fost ocupate 829,2 mii persoane, fiind în creștere cu 2,3% față de trimestrul II 2016. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 11,9% (11,3% in trimestrul II 2016) și în construcții 5,4 (5,1% în trimestrul II 2016). Numărul persoanelor ocupate în industrie a crescut cu 2,8% în comparație cu nivelul trimestrului respectiv al anului trecut, iar în construcții cu 2,2%. În sectorul servicii au activat 48,0% din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora fiind în creștere față de trimestrul II 2016 (45,6%).

În repartizarea după forme de proprietate 75,9% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 24,1% – în sectorul public.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaților a constituit 63,0% din total. Marea majoritate a salariaților (91,8%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Munca nedeclarată4 în rândul salariaților a constituit 6,5%, fiind în scădere față de nivelul trimestrului II al anului precedent (7,8% în trimestrul II 2016). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (8,0%) decât salariații femei (5,0%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (38,4%) și comerț (16,1%).

În sectorul informal au lucrat 15,2% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 36,3% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 12,9%.

Din totalul salariaților 7,4% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” primesc 7,4% din salariați: 6,1% primesc tot salariul „în plic”, iar 1,3% doar o parte. Cele mai mari ponderi ale salariaţilor care primesc salarii „în plic” se estimează pentru activitățile din agricultură (40,0%), comerț (15,4%) și industrie (9,2%).
Numărul persoanelor sub-ocupate5 (persoane care au avut un loc de muncă, a căror număr de ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă a fost mai mic de 40 ore pe săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 75,6 mii, ceea ce reprezintă 6,0% din totalul persoanelor ocupate. Numărul persoanelor din această categorie a scăzut cu 18,2% (-16,8 mii) în comparație cu trimestrul II 2016.

Fiecare a opta persoană ocupată (12,0%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă, pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul5). Majoritatea din ele (88 la sută) doresc o remunerare mai mare pe oră. Cota parte a acestora în total ocupare a constituit 10,6%, fiind în ușoară descreștere față de trimestrul respectiv al anului precedent (11,5%). Restul sunt gata să lucreze ore adiţionale pentru un venit mai mare.

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internaţional al Muncii a fost de 45,7 mii, fiind în scădere față de nivelul trimestrului II 2016 (55,0 mii). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații –56,0% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 63,6%6.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,5%, fiind în ușoară scădere fată de trimestrul II 2016 (4,0%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 3,8% iar la femei – de 3,2%. Disparităţi semnificative au fost înregistrate între medii: 5,0% în urban, față de 2,3% în rural. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 10,1%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 6,2%.

Sub-utilizarea forței de muncă are un caracter sezonier pronunțat, cele mai mari valori ale indicatorilor înregistrându-se în primul trimestru, atunci când activitatea agricolă este minimă.

Valoarea ridicată a indicatorului LU4 (indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă) indică existența unui potențial economic, neutilizat, oferit de circa 133,7 mii persoane.

Diferența mare dintre valorile indicatorilor LU4 (indicatorul compozit de subutilizare al forței de muncă) și LU1 (rata șomajului BIM) demonstrează limitările pe care le are analiza ratei șomajului BIM în contextul pieței muncii din țara noastră. Doar o treime (34,2%) din persoanele care doresc să lucreze pentru un venit, caută activ un loc de muncă și sunt identificate/definite ca șomeri BIM. De aceea, pentru a obține o imagine mai adecvată a fenomenului, este necesară analiza comună a indicatorilor de sub-utilizare a forței de muncă și nu doar a ratei șomajului BIM.

Populația inactivă de 15 ani şi peste a constituit 1667,9 mii persoane, sau 55,9% din totalul populației de aceeaşi categorie de vârstă, fiind în scădere față de trimestrul II 2016 (-1,5 p.p.).

Din punct de vedere al relaţiei cu piața muncii din țară, în cadrul populației inactive, se disting câteva categorii importante:

A. Persoane care nu doresc să lucreze: 1329,2 mii în trimestrul II anul 2017

Din acestea:

A.1. pensionari – 596,8 mii;

A.2. persoane care nu doresc să lucreze deoarece învață sau studiază – 252,3 mii;

A.3. persoane care nu doresc să lucreze pentru un venit deoarece îngrijesc de familie – 214,9 mii;

A.4. persoane care se află în ţară, dar care nu doresc să lucreze în Moldova deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste hotare sau persoane care planifică să lucreze peste hotare – 211,4 mii;

B. Persoane declarate de către gospodării aflate peste hotare, la lucru sau în căutare de lucru – 314,8 mii persoane;

C. Persoane descurajate în a-şi mai găsi un loc de muncă în țară – 6,8 mii persoane.

Sumând numărul persoanelor din grupurile A.4. și B. se obține un număr de 526,2 mii persoane, sau 31,5% din numărul total de persoane inactive cu vârsta de 15 ani și mai mult, care participă sau planifică să participe pe piața forței de muncă din alte țări. În trimestrul II 20088 acest indicator avea valoarea de 22,1%.

Grupul NEET9 îl reprezintă tinerii în vârstă de 15-29 ani, care nu fac parte din populația ocupată, nu studiază/învață în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la nici-un fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educație.

În trimestrul II 2017, ponderea acestora a constituit 28,2% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-29 ani, cu excepția persoanelor plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru.

Cristina Pendea