Combinatul de materiale de construcții „MACON” S.A. (uzina de cărămidă din Chișinău), una dintre cele mai vechi şi importante întreprinderi din Moldova, care activează neîntrerupt de 122 de ani, fiind şi unul dintre cei mai mari contribuabili (contribuțiile anuale vărsate la bugetul public național, al asigurărilor sociale și al asigurărilor medicale obligatorii reprezintă circa 20 de milioane de lei), riscă să-şi sisteze activitatea, iar 320 de salariaţi să rămână fără locuri de muncă. Acest scenariu este posibil dat fiind discriminarea continuă și condiţiile total inacceptabile în care este impus să activeze „MACON” S.A., comparativ cu producătorul de cărămidă din Tiraspol. Luând în calcul faptul că „MACON” S.A. îi revine 50% din piaţa internă a cărămizii, ajungem la concluzia că urmările pentru Republica Moldova pot fi extrem de grave. Autorităţile centrale și cele de resort nemijlocit, cunosc bine despre această situaţie ieşită din comun, deoarece „MACON” S.A., atât pe parcursul anului 2021, dar și în anul 2022 a adresat câteva scrisori conducerii de vârf a Republicii Moldova şi organelor competente ale statului, informeazî CURENTUL.

În aceste scrisori, producătorul trage un semnal de alarmă menţionând că, dat fiind consumul anual de gaze naturale în volum de 4 milioane de m3, la prețul majorat în noiembrie 2021, de 9 340.00 de lei pentru 1 000 m3, va trebui să identifice estimativ 40 de milioane de lei anual pentru noua factură majorată, pe când, conform prețului anterior la gaze naturale, factura convențională valora 16 milioane de lei anual, ceea ce reprezintă o creștere bruscă de circa 2,5 ori a cheltuielilor doar pentru achiziționarea gazelor naturale consumate anual. În comparaţie cu uzina din Tiraspol, gazul consumat de „MACON” S.A. este de 9,5 ori mai scump (uzina din Tiraspol achită 67 euro pentru o mie de metri cubi, iar „MACON” S.A. – 620 euro). Astfel, producătorul din Tiraspol comercializează o cărămidă convențională la prețul de 03.00 lei per bucată, inclusiv livrarea acesteia la cumpărător, adică are un preț mai mic cu 40-60% decât prețul obiectiv, minimal posibil, aplicat la cărămida „MACON” S.A., vândută în Republica Moldova. Relevant este și faptul că uzina de cărămidă din Tiraspol este unul din marii producători, care produce 18 milioane de cărămizi anual, însă doar 8% din această cantitate este realizată în stânga Nistrului, cea mai mare cantitate fiind vândută în dreapta Nistrului, la prețuri cu mult mai joase decât cel de piață.

Pentru a conștientiza mai clar dramatismul situației create, este important să înțelegem că, în aceeaşi zonă geografică, pe aceeaşi piață comună a Republicii Moldova, având acces la aceleaşi surse de materie primă și surse energetice, însă cu prețuri total diferite și inechitabile (argilă, gaze naturale, energie electrică), producătorul din Tiraspol suportă costuri de producere în mărime de 1,5 lei per cărămidă convențională ieşită din uzină, pe când pentru „MACON” S.A. costul de producere pentru aceeaşi cărămidă convențională se ridică la 5,5 lei (datorită creşterii tarifelor la gaze și electricitate). Astfel, diferenţa între costurile de producere a unui material esenţial pentru construcţii este de 350%!

În context e de menţionat şi faptul că uzina din Tiraspol nu este înregistrată în calitate de rezident economic în Republica Moldova şi activează conform normelor instituite de așa-numitele autorităţi neconstituționale din stânga Nistrului. Cărămidă din Tiraspol nu este vândută direct de producător, dar prin aşa-numiţi dealeri, lobbyiști cu posibilităţi, înregistraţi ca persoane juridice rezidente în Republica Moldova cu sedii în raioanele din dreapta Nistrului. Aceşti așa-numiți dealeri transportă cantităţi enorme de materiale de construcție, preponderent cărămidă, din stânga Nistrului pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, fără a fi supuse vreunui control și/sau verificare, fără a plăti taxele și impozitele obligatorii pentru operațiunile comerciale respective. Astfel bugetul public al Republicii Moldova pierde enorm de pe urma neaplicării TVA, dar și a altor taxe și impozite obligatorii.

Este important de menționat că organele competente ale Republicii Moldova de mai multe ori au depistat și chiar au și documentat multiple episoade parte a acestor scheme infracționale prin care bugetul public al Republicii Moldova, doar prin eludarea TVA, a fost prejudiciat estimativ cu 8 milioane de lei. Mai mult decât atât, se ştie că anterior subdiviziuni specializate ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova au depistat și au documentat firmele „fantome” care au fost create expres și implicate direct în comercializarea cărămizii din Tiraspol, însă așa și nu au fost întreprinse măsurile necesare pentru contracararea acestui fenomen infracțional. Cel mai important este faptul că prejudiciul de 8 milioane de lei nu a fost recuperat la bugetul public național.

„MACON” S.A. de mai multe ori a atenţionat autorităţile centrale și de resort că plăţile pentru cărămida din Tiraspol, vândută în dreapta Nistrului, se efectuează în dolari SUA. Totodată, pentru minimizarea la limită a acelui cuantum de taxe și impozite, care formal (demonstrativ) sunt periodic plătite la bugetul de stat al Republicii Moldova (TVA și altele), producătorul din Tiraspol intenţionat micşorează preţul cărămizii livrate. Astfel, diminuările costului cărămizii ajung și la 50% din preţul real. Pentru a fi concurenţiali, mai competitivi pe piaţă, companiile furnizoare de cărămizi din or. Tiraspol recurg la majorarea masei transportate cu scop de a obţine un profit mai mare. Aşadar, pe tronsoanele de drum Bender – Chişinău ( R2), Coşniţa – Chişinău (R5), precum şi Bender – Căuşeni masa automobilelor de mare tonaj depăşeşte permanent normele stabilite, fapt care duce la deteriorarea drumurilor naţionale şi cheltuirea sumelor enorme la reparaţia şi întreţinerea lor.

Încă un aspect important ţine de faptul că, deşi producătorul transnistrean are acces nelimitat la piaţa din dreapta Nistrului, practicând inclusiv dumpingul, producătorului din Chişinău îi este interzis de facto accesul în stânga Nistrului din cauza așa-numitei taxe de 10 la sută pentru aşa-numitul import în autoproclamata R.M.N. Toate acestea arată că producătorul din stânga Nistrului, neplătind nici un fel de taxe la bugetul Republicii Moldova şi activând în condiţii mult mai bune decât cel din dreapta Nistrului, de facto acaparează întreaga piaţă a Republicii Moldova. Iar dacă autorităţile nu vor interveni, nu doar că va fi distrusă o întreprindere de referinţă pentru economia naţională (statul pierzând un contribuabil ce achită 20 mil. lei anual şi asigură cu locuri de muncă 320 persoane), ci şi practic întreaga piaţă a cărămizii va ajunge să fie controlată de cei din stânga Nistrului. Ar putea urma alte pierderi în lanţ (locuri de muncă în industria extractivă, a transporturilor etc.).

De-a lungul anilor, „MACON” S.A. a dovedit că este o întreprindere autosuficientă și fezabilă din punct de vedere economic. Întreprinderea tot timpul a achitat salariile şi impozitele la timp şi nu a admis niciodată evaziunea fiscală sau alte abateri de la norma legală. Mai mult decât atât, „MACON” S.A. nu a beneficiat vreodată de subvenţii sau alt gen de suport din partea statului și deci nu a reprezentat vreodată o povară economică pentru stat, ba dimpotrivă a fost și încă mai continuă a fi unul din pilonii de bază ai bugetului prin contribuțiile sale. Toate acestea îndreptăţesc „MACON” S.A. să solicite și să beneficieze din partea statului Republica Moldova atât de măsuri de protejare și intervenții urgente pentru contracararea fenomenelor de concurență neloială (infracțională), cât şi să pretindă la o susținere directă prin mijloace și instrumente specifice anticriză, care au fost în nenumărate rânduri promise business-ului de către conducerea de vârf a statului.

Statul nu trebuie să neglijeze nici alt aspect important al acestei probleme – banii din activităţile cu mărfurile transnistrene, comercializate în dreapta Nistrului cu grave abateri de la norma legală, contribuie direct la întreținerea perpetuă cu surse financiare considerabile a regimului anticonstituțional de la Tiraspol. Altfel zis, prin inacțiunea și indiferența autorităților și a organelor competente ale Republicii Moldova, cu banii încasaţi de la cumpărătorii de bună credință din dreapta Nistrului, comercianții tenebri ai mărfurilor cu proveniență transnistreană, vor continua finanțarea și consolidarea celei mai mari „găuri negre” din Europa de est.

Dat fiind cele menţionate, devine absolut evident că statul Republica Moldova, organele competente sunt pur şi simplu obligate să intervină în soluţionarea acestei probleme ieşite din comun.