Procuratura Generală a constatat o scădere a numărului de cauze penale pornite în privinţa minorilor, comparativ cu anii precedenţi, transmite CURENTUL.

Astfel, în anul 2018 procurorii au condus şi exercitat urmărirea penală în 688 de cauze penale privind minorii, comparativ cu 798 de dosare, iniţiate în anul 2017.

Ca şi în anii precedenţi, majoritatea infracţiunilor comise de minori fac parte din categoria infracţiunilor contra patrimoniului, fiind pornite 440 cauze penale, comparativ cu 555 de dosare din această categorie, pornite în anul 2017.

Tot mai frecvent minorii sunt implicaţi într-o serie de fapte penale care atentează la viaţa şi sănătatea persoanei. Astfel, în anul 2018 au fost înregistrate 3 cazuri de omor, 18 – infracţiuni privind viaţa sexuala, 4 – vătămări intenţionate a integrităţii corporale.

Rămâne, totuşi, alarmantă problema copiilor care săvârşesc fapte penale sub vârsta răspunderii penale, fiind atestate 88 astfel de cazuri, iar în 57 de cazuri minorii au comis fapte penale în mod repetat.

Pentru comiterea delictelor, în cursul anului trecut au fost reţinuţi 49 de minori, arestul preventiv fiind aplicat în privinţa a 35 de minori. De notat că, urmărirea penală în privinţa minorilor este exercitată în termeni restrânşi, de regulă, în decurs de 1-2 luni, iar în cazuri excepţionale, până la pronunţarea sentinţei, minorii sunt deţinuţi în stare de arest timp de cel mult 7 luni.

Procurorii au finalizat urmărirea penală în 650 de cauze penale privind minori, 491 de dosare fiind deferite justiţiei.

În 129 cauze penale urmărirea penală a fost încetată în legătură cu împăcarea părţilor, iar în alte 25 de dosare – s-a decis liberarea minorilor de răspundere penală, cu aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter educativ.

Potrivit unui studiu realizat de procurori, delicvenţa juvenilă este, în mare parte, determinată de lipsa supravegherii din partea părinţilor sau a persoanelor care îi înlocuiesc, anturajul şi condiţiile în care se educă copiii, degradarea valorilor morale şi spirituale. Nu în ultimul rând, un impact negativ asupra stării psiho-emoţionale a copilului care recurge la acţiuni antisociale îl are informaţia ce abundă în scene de violenţă şi cruzime, accesul necontrolat la Internet, filmele şi emisiunile care propagă violenţa. Toate acestea, în opinia specialiştilor, pot genera delicvenţa juvenilă, incitând minorii la săvârşirea unor fapte antisociale.

Cristina Parfeni