Cum 337 000 de deținători de bonuri patrimoniale au fost folosiți pentru a privatiza imobile de anvergură din capitală.

La începutul anilor 90, populația R. Moldova a primit bonuri patrimoniale care le oferea dreptul să participe la privatizarea bunurilor statului. Majoritatea însă nu au avut beneficii de pe urma acestor plasări, în timp ce alții au făcut averi. Anii au trecut, unii s-au judecat, alții au rămas doar cu careva documente confirmative, în schimb beneficiarii reali au reușit să evite toate posibilele sancțiuni, chiar dacă au fost pornite dosare penale, scrie Paranteze.MD.

„Din păcate, neavând cunoştinţe în domeniul pieţei valorilor imobiliare, puţini cetăţeni au înţeles proprietari ai căror întreprinderi privatizate au devenit şi care sunt obligaţiunile campaniei fiduciare faţă de cetăţeni, care sunt drepturile participanţilor la privatizarea în masă, în urma încheierii contractelor de trust”, spune într-o conferință de presă încă în anul 2010 preşedintele Ligii „Pro Echitate”, Vlad Roşca.

Potrivit ONG-ului „Pro Echitate”, la începutul anilor 90, în timpul implementării programului privatizării în masă prin intermediul bonurilor patrimoniale, întreprinderile fiduciare s-au îmbogăţit prin diverse metode de escrocherie. În acest moment, din cele 11 întreprinderi fiduciare existente la început, îşi desfăşoară activitatea doar „Europa- Trust” şi „Econ-Renaştere”, care deţin în administrare proprietatea a peste 300 de mii de cetăţeni, mai spunea Vlad Roșca. Totuși, nici în cazul acestor două fonduri fiduciare lucrurile nu stau mai bine.

Istoria C.F. „Europa Trust” S.R.L. şi C.F. „Econ Renaştere” S.R.L.

În 1994, în R. Moldova au fost înregistrate două companii fiduciare – C.F. „Europa Trust” S.R.L. şi C.F. „Econ Renaştere” S.R.L.. Genul principal de activitate a cărora a fost concentrarea bonurilor patrimoniale şi administrarea fiduciară a fondurilor pe piaţa valorilor mobiliare. În urma activităţii desfăşurate, companiile date au atras în calitate de fondatori 337 mii de persoane fizice, cetățeni moldoveni, cu care au fost încheiate contractele de administrare fiduciară. Oamenii au primit documente confirmative și au început să aștepte dividendele. Doar că, interesele celor implicați au fost altele.

În ianuarie 2000, urmare a rezultatelor controlului activităţii CF “Europa-Trust” SRL pe anii 1998-1999 s-a decis de a trage la răspundere administrativă managerul CF “Europa-Trust” pentru încălcările admise în activitatea CF “Europa-Trust”, inclusiv în privinţa ţinerii registrului clienţilor deţinătorilor nominali. Ulterior, în 2004 a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare cu privire la rezultatele controlului activităţii companiei fiduciare “Europa-Trust” S.R.L.-a decis de a avertiza companiafiduciară “Europa-Trust” S.R.L. despre administrarea ineficientă a patrimoniului clienţilor săi.

Anume după acest caz, începe înstrăinarea activă a activelor Societăţilor în care Companiile nominalizate figurează în calitate de deţinător nominal al pachetului majoritar de acţiuni. Înstrăinarea activelor a fost efectuată prin intermediul întreprinderilor controlate de fondatorii şi conducătorii Companiilor nominalizate, precum şi rudele apropiate a acestora. În rezultatul acestor acţiuni, au fost şi sunt lipsiţi de proprietate cei 337 mii de posesori a hârtiilor de valoare, care au transmis în administrare active în valoare de peste 100 mln. lei. Lipsirea de proprietate constă în faptul, că acţiunile transmise în administrare au rămas fără nici o acoperire în formă de bunuri sau alte active.

Cum au fost deposedați cei 337 mii de deținători de bonuri patrimoniale?

Mai jos vom descrie un caz, pas cu pas, de deposedare: „Uzina ABA-1” S.A. (mun. Chişinău, str. Petru Rareş, 62).

Conform dosarului penal pornit pe acest caz, în scopul eschivării de plată a enormelor datorii faţă de buget şi aplicării sechestrului asupra bunurilor imobile „Uzina ABA- 1”, „Europa-Trust”, fiind deţinător nominal principal cu pachetul majoritar de acţiuni în capitalul statutar al societăţii, prin falsificarea documentelor (proces-verbal al Consiliului nr. 2 din 12.03.2000, procurii din 15.11.1999 şi actelor de primire-predare a imobilului din 06.04.2000), a decis înstrăinarea imobilului prin intermediul grupului afiliat („Visternici-Com”, „Alunel şi Compania” şi „Menaj şi Compania”).

Înstrăinarea imobilului a fost efectuată sub pretextul redresării situaţiei economice a S.A. „Uzina ABA-1” prin schimbarea imobilului acesteia în contul cotelor părţi de participare în capitalul social al „Visternici-Com”, „Alunel şi Compania” şi „Menaj şi Compania”. Concomitent s-a stabilit, că condiţiile contractuale nu au fost îndeplinite de către factorii de decizie a Grupul afiliat al C.F. „Europa-Trust” şi ca rezultat S.A. „Uzina ABA-1” nu a obţinut cote părţi în societăţile nominalizate prin înregistrarea acestora la Camera Înregistrării de Stat.

În scopul executării contractului nr. 2850 aprilie 2000, S.A. „Uzina ABA-1”, întreprinderile „Visternici-Com”, „Alunel şi Compania” şi „Manaj şi Compania” au încheiat în octombrie 2002 trei contracte consecutive cu A.Î. „Partenitate” şi S.A. „Tipar Color” privind transmiterea în proprietate S.A. „Uzina ABA-1” a unor fracţiuni din cotele-părţi a S.A. „Tipar Color” deţinută în S„Supercom”, în valoare de 2,4 mln. lei şi „Partenitate” deţinută în „Bursa de Imobil I.V.C.” în valoare de 1,8 mln. Lei, cu eliberarea ulterioară a „Visternici-Com”, „Alunel şi Compania” şi „Menaj şi Compania” de la obligaţiunile asumate anterior. Ca urmare, în decembrie 2003, Camera Înregistrării de Stat a înregistrat S.A. „Uzina ABA-1” ca fondator al „Supercom” şi „Bursa de Imobil I.V.C.” cu cota de participare în valoare de 2,4 mln. lei şi 1,8 mln. lei corespunzător.

În luna mai 2004, adunarea fondatorilor „Visternici-Com”, „Alunel şi Compania” şi Menaj şi Compania” a primit decizia de a participa la majorarea capitalului social al S.R.L. „Plastan” prin transmiterea imobilului (care a fost anterior în proprietatea „Uzina ABA-1”) în valoare de 4,2 mln. lei. Conformcontractului de vânzare-cumpărare cu ipotecă din decembrie 2006 , „Plastan” a vândut Î.C.S. „Constr-Prim Grup” imobilul amplasat în mun. Chişinău, str. Petru Rareş nr. 62, în valoare de 4,2 mln. lei.

Întru achitarea în termen a obligaţiunilor contractuale,. „Constr-Prim Grup” S.R.L. urma să beneficieze de un împrumut de la „Carinixon” în sumă totală de 1,2 mln. lei. în scopul garantării restituirii în termen a împrumutului acordat, „Constr-Prim Grup” a depus în gaj imobilul procurat de la „Plastan”. Potrivit datelor OCT mun. Chişinău, patrimoniul S.A. „Uzina ABA-1” actualmente este înregistrat pe numele „Constr-Prim Grup” şi în caz de neexecutare a contractului de împrumut va fi exercitat dreptul de gaj de către S.C. „Carinixon”.

Istoria înstrăinării „Bas-Aparat” S.A.

Alt exemplu de înstrăinare a activelor societăţii în care Companiile sus- menţionate figurează în calitate de deţinători nominali al pachetului majoritar de acţiuni este întreprinderea „Bas-Aparat” S.A. (mun. Chişinău, str. Ismail, 112). Înstrăinarea activelor acestei societăți a fost efectuată prin transmiterea tuturor imobilelor ca aport în capitalul social al unor societăţi controlate de fondatorii şi conducătorii Companiilor fiduciare sus-menţionate.

Astfel, imobilele „Bas-Aparat” S.A. au fost transmise în capitalul social al întreprinderilor „Carinixon” şi „Bursa de Imobile I.V.C.” în baza contractelor de înstrăinare a imobilelor şi actelor de transmitere-primire din 5 iulie 2000 şi din 08.08.2000. În rezultatul acestor acţiuni, „Bas-Aparat” S.A. urma să primească cote părţi sociale în capitalul social al acestor întreprinderi, însă nu a beneficiat de astfel de cote şi nu a primit o contravaloare a bunurilor transmise.

Totodată, pentru a simula achitarea imobilelor transmise, au fost perfectate acte de transmiterea S.A. „Bas-Aparat” unor cote-părţi în întreprinderi, ce nu dispun de careva active semnificative. Ulterior, întreprinderile „Carinixon” şi „Bursa de Imobile I.V.C.” au grevat cu gaj în favoarea „Davconix-Com” un bun imobil primit de la „Bas-Aparat” S.A.Este de remarcat, că în rezultatul acestor acte juridice careva mijloace băneşti nu au fost achitate.

Întreprinderi privatizate fraudulos

Scheme similare ca în cazul „Uzina ABA-1” S.A. au fost aplicate și în cazul așa întreprinderi ca: „Centrul Naţional al Tineretului din Moldova” S.A.; „Izvoraş-C” S.A., „Minsc” S.A., „Frunză-Verde & Co” S.A., „Mărgăritar” S.A. şi S.A. „Alunel şi Compania”; „Izotermocom” S.A; Eliri” ; S.A. „Margaritar”; „Orion”; S.A. „Iustar”; „Electron Service; S.A. „Vie”; S.A. „Frunza Verde” S.A. „Tipar Color”; S.A. „Minsk”; S.A. „Chimistul – M”; S.A. „Alet”; S.A. „Torent – Elsa”; S.A. „Bas-Aparat”; „Tehoptimed”; S.A. „CZOM”; „Institutul de Proiectarea a Drumurilor Auto”, S.A. „Semnal”, „Cornul Belşugului” ;. „Livada Aurie”; S.A. „Gogoaşă”; S.A. „Menaj”; S.A. „Vesternici”; S.A. „Mecons”; „Menaj – 1” S.C. „Visternici Magazin nr. 17”.Exemplele de mai sus sunt doar o parte mică din operaţiunile prin care cei 337 000 de persoane au fost lipsite de active în valoare de peste 100 milioane lei către Companiile fiduciare “Europa – Trust” S.R.L. şi “Econ – Renaştere” S.R.L. Astfel, oamenii nu au putut să beneficieze de pe urma bonurilor patrimoniale, în timp ce alții au făcut averi colosale.