Proiectul „Agricultura Competitivă în Moldova” (PACM) la subcomponenta „Sprijin pentru reabilitarea perdelelor forestiere de protecție”, a planificat pentru perioada 2014-2017, reabilitarea perdelelor forestiere de protecție, aflate preponderent în zona de sud a țării, unde starea acestora este cea mai alarmantă, transmite CURENTUL.
Astfel, au fost incluse 2 200 ha de perdele forestiere de protecție gestionate de 76 primării. Suprafața medie a unei perdele forestiere este de 2,1 ha, iar suprafața medie a perdelelor forestiere preconizate pentru reabilitare în cadrul proiectului în raza unei primării este de 31 ha.
Activitatea proiectului este în zona de responsabilitate a nouă entități silvice: ÎS Iargara, ÎS Silva-Sud, ÎS Comrat, ÎSC Cimișlia, ÎS Hâncești-Silva, ÎS Tighina, ÎS Chișinău, ÎSC Manta-V, ÎSC Sil-Răzeni.
În acest context, Consiliului raional Cimișlia a găzduit atelierul de lucru consacrat practicilor agroforestiere în cadrul gestionării durabile a terenurilor din Republica Moldova. Agenda evenimentului a inclus examinarea problemelor legate de degradarea terenurilor agricole, precum și aplicarea măsurilor agroforestiere de ameliorare, exemple concrete, materiale informative și normative. Experiența în acest domeniu se bazează, în special, pe proiectul „Agricultura Competitivă în Moldova” și a fost reflectat în publicația „Ghidul tehnic privind cele mai bune practic agroforestiere în cadrul gestionării durabile a terenurilor”.
Reabilitarea perdelelor forestiere de protecție are un larg spectru de beneficii sociale și economice. În sate sunt create locuri de muncă temporare și permanente pentru efectuarea lucrărilor de replantare și îngrijire a perdelelor forestiere, asigurarea pazei, recoltarea masei lemnoase de la tăierile de îngrijire și igienă.
Obținerea legală a masei lemnoase pentru necesități energetice este, de asemenea, un beneficiu major pentru populația locală. Astfel, pe parcursul perioadei de implementare a proiectului a fost recoltat și transmis primăriilor un volum total de 12,5 mii m3 masă lemnoasă, folosită de către autoritățile publice locale, în special, pentru aprovizionarea familiilor social vulnerabile și pensionarilor cu lemn de foc. Alte beneficii sunt ameliorarea condițiilor de mediu, care încep a se face simțite la 3-6 ani de la înființare/reabilitarea perdelelor forestiere, iar efectele maxime înregistrându-se după vârsta de 10-12 ani.
Datorită proprietăților sale protective perdelele forestiere au un impact clar pozitiv asupra productivității câmpurilor agricole, asigurând o creștere a producției culturilor agricole în medie cu 15-20%.
Cristina Parfeni
