Premierul Natalia Gavrilița și Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean au avut astăzi o întrevedere, iar ulterior au susținut o conferință de presă comună, informează CURENTUL.

După cum știți, guvernul nostru are ambiții majore pe domeniul transport și infrastructură. Anume din această cauză am creat un minister aparte care gestionează aceste domenii. Deja am urgentat o serie de proiecte care sunt în derulare și am asigurat finanțarea pentru anii viitori a mai multor proiecte de reabilitare a drumurilor cu finanțare externă. Chiar dacă ne-am confruntat cu mai multe crize majore chiar la început de mandat al acestui Guvern, am reușit să elaborăm și să adoptăm decizii importante prin care, pas cu pas, am corectat erorile fostelor guvernări. Aceste decizii deja ne aduc rezultate pozitive. Suntem extrem de încântați că astăzi Comitetul UE pentru Siguranța Aviației a anunțat decizia de exclude Republica Moldova de pe Lista UE pentru Siguranța Aviației, așa-zisa lista neagră. Autoritățile noastre s-au angajat să lucreze în continuare la îmbunătățirea situației în zona siguranței aeriene. Și aici, permiteți-mi să reiterez că ne vom strădui să atingem un progres similar pentru a fi excluși din „lista neagră” a memorandumului de înțelegere de la Paris privind controlul statului portului”, a declarat Gavrilița.

Premierul a mai spus că „pentru noi este importantă și continuarea dezvoltării și reabilitării rețelei de drumuri naționale prioritare”.

„Moldova va beneficia de construcția unui nou pod peste Prut la Ungheni. Acest pod va scurta călătoria spre Iași cu 30 de minute. Vom avea un nou pod peste Nistru, lângă Soroca, care va scurta călătoria la Kiev și va atrage noi fluxuri de transport de mărfuri. Urmează să reabilităm podul Giurgiulești-Galați, pentru a-i majora capacitatea. Avem asigurate finanțări majore pentru tronsoanele: Leușeni-Chișinău-Dubăsari, Unguri-Soroca, Tighina-Căușeni-Cimișlia, Slobozia Mare-Giurgiulești, Hîncești-Leova-Cantemir, centura de la Vulcănești și alte drumuri care devin începând cu anul viitor șantiere.

Și asta nu e tot. Guvernul vrea să scoată din degradarea la care a ajuns Calea Ferată din Moldova. Am aprobat un nou cod feroviar, care a liberalizat serviciile pe rețeaua de căi ferate și a deschis drumul pentru noi investiții în domeniu. Suntem în discuții avansate cu parteneri din Franța pentru modernizarea infrastructurii pe tronsonul Ungheni-Chișinău, ceea ce va reduce cu 3 ore timpul de circulație a trenurilor de pasageri între Moldova și România. Avem și alte planuri legate de Calea Ferată despre care am discutat cu dna Vălean.

Conexiunile țării noastre cu întreaga lume și, în special, cu Europa sunt o prioritate pentru Guvern, de aceea ne-am bucurat să avem azi o discuție deschisă, axată pe detalii și proiecte concrete cu o înțelegere profundă a aspirațiilor țării noastre”, a menționat oficialul.

Potrivit Premierului, au discutat despre dorința autorităților de la Chișinău de obținere, pe termen mediu, a posibilității deschiderii treptate de către UE a pieței transportului rutier pe baza progresului înregistrat de Republica Moldova în transpunerea acquis-ului relevant al UE.

„Ne dorim conectarea țării noastre la rețeaua de autostrăzi europene. Știu că toți așteptăm momentul când de la Chișinău la București vom putea ajungem mult mai rapid pe autostradă sau la momentul când călătoria Chișinău Padova ar dura 14 ore, fără pericole, fără semafoare, localități sau riscuri la intersecții. Sunt sigură că aceste proiecte se vor realiza, de noi depinde doar ca ele să devină realitate cât mai repede. Contăm pe sprijinul Uniunii Europene și al doamnei Adina Vălean în procesul negocierii Declarației Comune a Summit-ului PaE din decembrie, inclusiv prin includerea nu doar a unei componente politice puternice, care ar reflecta aspirațiile noastre europene și opțiunea europeană, ci și a oportunităților sectoriale adiționale, și anume măsurile ambițioase ale UE privind realizarea tranziției verzi și a celei digitale (Pactul Verde European), Programul de Mobilitate UE și reorganizarea complexului energetic”, a conchis Gavrilița.

Cristina Gurez