Moldova pare să ia în brațe NATO. Potrivit unei declarații făcute de ministrul Apărării, Eugen Sturza, forțele armate ale țării vor fi dotate astfel, încât să corespundă standardelor NATO. Într-un interviu pentru postul de televiziune Moldova -1, el a spus că țara sa va cumpăra arme letale și muniții pentru prima oară în 27 de ani.
Republica urmează să primească din partea Statelor Unite un ajutor militar de 11 milioane euro. Și acesta este numai începutul. Procesul de reînarmare și modernizare va merge mult mai departe, în sensul că armata moldovenească urmează să participe la misiuni internaționale. Mențiunea că trebuie să fie respectate standardele NATO (orice ar însemna ele) a fost făcută, evident, cu un anumit scop. Este vorba despre o declarație care arată că Moldova abandonează neutralitatea pentru a se alia cu Occidentul. Moldova este membră a programului NATO ”Parteneriat pentru pace”. Ea a participat la misiunile blocului în Kosovo.
La 5 februarie, ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, a vizitat Moldova pentru a se întâlni cu omologul său. Proiecte comune, lansate cu scopul de a apropia Chișinăul de NATO, au fost în topul agendei discuțiilor. Cei doi oficiali au convenit formarea unui batalion comun pentru stări de urgență, iar mișcarea are drept scop să familiarizeze personalul militar moldovenesc cu procedurile NATO. S-a anunțat că 41 de militari moldoveni se vor antrena în acest an în România. Alți circa 800 de soldați din Moldova deja au fost antrenați acolo. Ministrul român al Apărării a afirmat că Bucureștiul dorește ca traseul european al Republicii Moldova să devină un proces ireversibil. În decembrie 2017, la Chișinău a fost deschis un Birou NATO, spre a confirma faptul că Moldova a devenit un punct al ofensivei informative a NATO. În mai anul trecut, Moldova a expulzat cinci diplomați ruși. Iar recent a intrat în vigoare o lege ce interzice emiterea canalelor TV rusești. Această țară s-a aliniat la eforturile NATO de propagandă anti-Rusia.
Nu s-a spus nici un cuvânt despre faptul că marina militară a Statelor Unite plănuiește să construiască opt facilități de instrucție la baza de antrenament de la Bulboaca. Probabil baza va găzdui în viitor pușcași marini americani. În martie trecut, comandantul forțelor armate ale SUA în Europa, general-locotenentul Ben Hodges, a afirmat că Statele Unite caută “căi să efectueze mai multe manevre în flancul sudic al NATO“. În vara lui 2017, la Bulboaca a găzduit „Dragoon Pioneer 2017”, un program de exerciții militare comune SUA-Moldova.
Prim-ministrul român Viorica Dăncilă va vizita Chișinăul la 27 februarie, după deplasarea la instituțiile europene. Se așteaptă noi acțiuni de întărire a cooperării în domeniul securității cu NATO prin intermediul României. ”Coaliția de guvernare din Moldova va urmări să limiteze influența Rusiei”, a declarat Daniel Coates, directorul Agenției naționale de informații a SUA, în cadrul audierilor în Comisia specială pentru informații a Senatului american la 13 februarie.
La 12 februarie, ministrul moldovean al Apărării a anunțat că militarii din această țară se vor alătura celor din Statele Unite, Bulgaria, România, Ucraina și Georgia la manevrele Platinum Eagle (Vulturul de Platină), un exercițiu militar de amploare. Misiunea constă în desfășurarea de forțe comune în condiții de luptă nefavorabile.
Luând cuvântul la recenta Conferință de securitate de la München, Primul ministru Pavel Filip a profitat de această ocazie pentru a cere retragerea trupelor rusești din Transnistria. Speakerul Parlamentului Moldovei, Andrian Candu, a declarat că prezența militarilor ruși staționați pe malul stâng al Nistrului este ilegală. Potrivit afirmațiilor sale, ei ar trebui retrași concomitent cu achitarea unor compensații de către guvernul Rusiei pentru prejudiciile cauzate de către “forțele de ocupație“.
În iulie trecut, Parlamentul Moldovei a adoptat o rezoluție cerând retragerea armatei rusești din Transnistria. Deputații din Partidul Socialiștilor au părăsit ședința parlamentului în semn de protest împotriva acesteia, iar președintele Moldovei, Igor Dodon, a calificat-o drept “o provocare“. Acel vot survenise la o zi după ce guvernul moldovenesc refuzase să permită aterizarea la Chișinău a unei aeronave militare avându-l la bord pe viceprim-ministrul Rusiei, Dmitri Rogozin. Oficialul rus urma să ia parte la festivitățile dedicate celei de a 25-a aniversări a misiunii de menținere a păcii în Transnistria.
Autoritățile republicii secesioniste se opun unei astfel de acțiuni. Ei susțin că prezența militară rusă garantează pacea. Regiunea rusofonă Transnistria s-a separat de Moldova în 1991. Un conflict armat a izbucnit în 1992-93, care a fost stopat de către forțele de pacificare ruse. În prezent, 1000 de militari ruși, transnistreni și moldoveni, asistați de câteva zeci de observatori militari ucraineni, asigură pacea de aproape 26 de ani. Soldații ruși păzesc arsenalul din Kolbasna, unde se află 20.000 tone de muniții. Prezența lor este foarte limitată și nu amenință pe nimeni, ci asigură pacea. Să presupunem că această forță de pace rusească ar pleca, ar exista atunci vreun membru OSCE dispus să contribuie cu forțele sale? Poate cineva garanta că nu va izbucni din nou un conflict armat și că nu vor fi iarăși pierderi de vieți omenești? Trebuie amintit că negocierile în formatul 5+2 asupra păcii în Transnistria, începute încă din 2005, cu Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia și Ucraina, plus UE și SUA ca observatori externi, nu s-au soldat cu nici un rezultat până în prezent. Niciunul dintre cei care vor să vadă Rusia plecată nu a venit, vreodată, cu idei sau inițiative care să urnească lucrurile.
Ar trebui oare ca situația din Transnistria să devină parte dintr-un joc geopolitic de genul “cu cât mai rău pentru Rusia, cu atât mai bine pentru noi“ ? Și apoi, ce se va întâmpla cu poporul transnistrean? Cine-i va proteja drepturile? Așadar, Moldova poate să facă câți pași vrea ea, unul după altul, să se apropie de NATO, să cumpere de acolo arme, să găzduiască facilități ale alianței pe pământul ei, dar forțele rusești de menținere a păcii nu pot sta în Transnistria, în pofida faptului că sunt acolo în strictă conformitate cu obligațiile internaționale (Acordul privind principiile de reglementare pașnică a conflictului armat din 1992) și cu dorința poporului și guvernului transnistrean.
Rareori se întâmplă ca Moldova să apară în știri importante, dar mediatizarea situației de acolo este, acum, un alt exemplu de expansiune insidioasă a NATO. SUA sunt pe cale să-și stabilească prezența militară acolo, astfel încât soldații americani și soldații ruși din forțele de menținere a păcii să se poată privi unii pe alții prin cătarea puștilor. Este trist, pentru că Rusia și Moldova n-au fost niciodată dușmani. Moldova, un stat neutru, va deveni în mod inevitabil o țintă pentru forța de ripostă potențială a Rusiei.
Situația încă mai poate fi schimbată înainte de a fi prea târziu. Moldova are alegeri parlamentare în noiembrie. Un nou Parlament ar putea adopta o politică externă mai responsabilă, pentru a repune pe șine relația dintre Moscova și Chișinău, spre beneficiul tuturor.
de Alex Gorka, 23 feb. 2018
sursa: flux.md
