Am fost vizitat la redacţie de un fost coleg de la Guvern, cu care am păstrat o bună relaţie până în prezent. Am servit un ceai şi, evident, am discutat despre situaţia politică din ţară, inclusiv despre vectorul de integrare europeană.

Având o experienţă politică apreciabilă (a activat nu doar în Guvern, ci a fost şi deputat), el a făcut o scurtă analiză a ceea ce reprezintă electoratul pro-european din Republica Moldova la moment. Iar explicaţia pe care a oferit-o scăderii ponderii electoratului democrat (despre care vorbeşte tot mai multă lume), mi s-a părut una demnă de atenţie şi voi încerca să o reproduc în rândurile de mai jos.

Fostul meu coleg mi-a atras atenţia că, în perioada guvernării comuniste (în special în cel de-al doilea mandat al acesteia) unele sondaje arătau că adepţi ai integrării europene a Republicii Moldova erau circa 70-80% din populaţie, iar aceasta, potrivit lui, se explica prin faptul că şi comuniştii, dar şi opoziţia pledau atunci pentru integrare europeană şi aceasta nu avea cum să nu influenţeze opţiunea exprimată de alegători în sondaje. Ulterior, comuniştii au scăzut turaţiile pe filiera integrării europene, au devenit mai precauţi în exprimarea de mesaje cu tentă pro-europeană, astfel încât în 2009-2010, ponderea opţiunii pro-europene (chiar dacă era majoritară) ajunsese la ceva mai mult de 50%. Aceasta a coborât sub 50% în 2015, ca urmare a prestaţiei sub orice critică a partidelor ce se declarau pro-europene (în special, ca urmare a furtului miliardului din sistemul bancar). Ea a continuat să descrească ca urmase a gravelor derapaje antidemocratice la care s-au dedat cei de la putere, ce se declarau (şi se mai declară încă) pro-europeni. Iar apariţia unui puternic partid pe stânga eşichierului politic (PSRM) cu o pronunţată opţiune pro-est (care, de facto, a substituit în mare parte mult mai moderatul PCRM) a catalizat procesul respectiv.

Care e concluzia ca urmare a celor spuse mai sus? Că partidele joacă un rol important în formarea percepţiei şi opţiunii externe în societatea moldovenească. De aceea, atunci când se spune că trebuie ceva de făcut pentru ca opţiunea pro-europeană să devină din nou majoritară în societatea moldovenească, trebuie să atragem o atenţie deosebită partidelor, prestaţiei lor. Opţiunea pro-europeană va deveni din nou dominantă în societatea moldovenească când cei ce se declară pro-europeni vor avea şi un comportament corespunzător, adică nu vor aborda problema pur declarativ şi reieşind din interesele înguste pe care le au într-un moment anume. Integrarea europeană nu trebuie percepută ca pe o vacă ce trebuie mulsă permanent, ci ca pe o idee naţională, unica în stare să ne asigure un prezent şi un viitor demn. Dacă politicienii noştri vor înţelege acest lucru, atunci poate că şi vom asista la reabilitarea ideii de integrare europeană, iar dacă nu…

Igor Volniţchi