„Primul scrutin a primelor alegeri prezidențiale directe în ultimii 20 ani a avut loc pe fonul unor greutăți economice şi a unui climat de lipsă de încredere în instituţiile de stat asigurînd cetăţenilor o oportunitate amplă de a-şi exprima preferinţa pentru un nou şef de stat. În timp ce Campania electorală a fost competitivă, aceasta a fost afectată de un abuz răspândit de resurse administrative, lipsa transparenţei financiare a campaniei şi o reflectare dezechilibrată de către media”. Astfel începe declarația cu constatări și concluzii preliminarii ale Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor Prezidențiale din 30 octombrie curent, informează CURENTUL.

Potrivit Misiunii, administraţia alegerilor şi-a îndeplinit responsabilităţile într-o manieră profesională şi transparentă cu referire la procesul de votare, calcularea voturilor şi totalizarea evaluată în cea mai mare parte pozitiv.

„Cadrul juridic asigură o bază adecvată pentru realizarea alegerilor democratice. Totuşi, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale din data de 4 martie 2016 reintroducând alegeri prezidenţiale directe, Codul electoral a fost amendat într-o manieră urgentată pentru a asigura o bază legală alegerilor. Totuşi, în pofida îngrijorărilor de lungă durată enunţate de OSCE/BIDDO şi Consiliul Europei, există anumite lacune şi ambiguităţi. Acestea se referă, în particular la colectarea şi verificarea semnăturilor, ce vin în susţinerea candidaţilor, finanţarea şi realizarea campaniei electorale, rezoluţia efectivă a disputelor electorale, punerea în aplicare a prevederilor media şi a prevederilor privind desfășurarea celui de-al doilea tur al scrutinului alegerilor prezidenţiale”, se mai spune în declarație.

Membrii Misiunii declară că, administrația alegerilor, condusă de către Comisia Electorală Centrală (CEC) a activat într-o manieră deschisă încadrându-se în termenii juridici stabiliţi. „Aspectele tehnice ale alegerilor la toate nivelele au fost administrate la nivel general într-o manieră profesională. CEC a realizat campanii educative pentru electorat, inclusiv pentru studenţi, alegătorii din afara ţării şi persoane cu dezabilităţi. În pofida lipsei încrederii generale în instituţiile publice, autorităţile responsabile de alegeri s-au bucurat într-o mare măsură de încrederea societăţii, cu toate acestea au apărut unele îngrijorări cu privire la imparţialitatea din partea CEC pe parcursul abordării plângerilor”, subliniază ei.

Potrivit constatărilor Misiuni, Registrul de Stat centralizat al alegătorilor s-a bucurat cel mai mult de încrederea societăţii. „Alegătorii pot fi înregistraţi pe listele electorale suplimentare în ziua alegerilor, cu condiţia că aceștia îşi vor demonstra identitatea. Totuşi, unele îngrijorări au fost expuse cu privire la includerea continuă a persoanelor decedate şi a unui număr mare de cetăţeni care locuiesc în străinătate, acestea fiind incluse în listele electorale suplimentare în baza reşedinţei lor anterioare. Un sistem electronic de verificare a alegătorilor la nivel naţional disponibil la toate secţiile de votare a asigurat o protecţie împotriva votării multiple”, se notează în raport.

Misiunea mai notează că: „CEC iniţial a înregistrat 12 candidaţi, oferind electoratului un spectru extins de alternative politice. Doi candidaţi şi-au retras candidatura anterior perioadei alegerilor şi o persoană a fost radiată pentru încălcarea prevederilor de finanţare a campaniei. Procesul neconsecvent de verificare a semnăturilor, ce era în contradicţie cu termenii legali, precum şi sancţiunile disproporţionale pentru încălcările din cadrul campani ei electorale a contestat dreptul de a candida la alegeri în condiţii egale, contrar angajamentelor OSCE şi standardelor Consiliului Europei”.

„Din 12 candidaţi iniţial înregistraţi, 5 au fost femei. Preşedinta şi vicepreşedinta CEC sunt femei. Femeile sunt reprezentate şi în organele electorale de nivel inferior. Mai mult de trei pătrimi a membrilor comisiilor electorale monitorizate, inclusiv președinții comiisiilor au fost femei. În timpul desfăşurării campaniei electorale în media au fost observate unele stereotipuri de gen, precum şi un limbaj sexist”, include raportul.

Misiunea Internațională mai constată că, campania a fost competitivă şi libertăţile fundamentale au fost în general respectate. „Inconsecvenţa termenelor limite pentru înregistrarea candidaţilor şi începutul campaniei a afectat negativ egalitatea oportunităţilor din cadrul campaniei pentru concurenţi. Au existat numeroase cazuri de abuz a utilizării resurselor administrative de către membrii ce deţin funcţii ocupate prin vot, inclusiv a existat presiune asupra angajaţilor de stat si a altor alegători în timpul perioadei colectării semnăturilor în susţinerea candidaţilor şi a agitaţiei electorale. Aceasta a făcut neclară separarea între stat şi partidele politice, fiind în contradicţie cu angajamentele OSCE şi standardele Consiliului Europei.

CEC este responsabilă pentru supravegherea finanţării campaniei electorale, dar nu dispune de resurse suficiente pentru aceasta. Amendamentele recente ce ţin de aspectul juridic al finanţării campaniei au inclus unele recomandări anterioare oferite de către OSCE/ BIDDO şi Consiliul Europei, ce asigură cerinţe de raportare comprehensive şi criterii pentru limitele de cheltuieli. Cu toate acestea, lipsa supravegherii financiare efective şi a sancţiunilor proporţionate pentru încălcări s-au dovedit a fi problematice şi au condus la îngrijorări cu privire la transparenţa financiară a finanţării pentru colectarea semnăturilor şi agitaţia electorală.

Instituțiile media sunt puternic afiliate partidelor politice principale şi concentrarea controlului asupra instituțiilor media diminuează pluralismul politic la posturile TV. Rezultatele de monitorizare a mass-mediei de către MOA OSCE/BIDDO, precum şi activităţile de monitorizare a autorităţii de reglementare, a scos la iveală un clar partizanat politic a principalilor r adiodifuzori pe parcursul desfăşurării campaniei electorale. Eşecul de a asigura reflectarea echitabilă, echilibrată şi imparţială a campaniei electorale a compromis condiţiile egale pentru concurenți.

Educarea electoratului şi materialele pentru desfăşurarea campaniei, precum şi buletinele de vot au fost disponibile pe scară largă în limba de stat şi limba rusă. Nici un interlocutor al Misiunii OSCE/

BIDDO de observare a alegerilor prezidenţiale nu a exprimat îngrijorarea cu privire la participarea minorităţilor la nivel naţional. Aspectele ce ţin de limbă sau identitate nu au constituit un element principal în campania electorală”.

„Plângerile şi contestaţiile au fost abordate, în general într-o manieră deschisă în termenii legali. Totuşi, interpretarea neconsecventă a legii în cazurile de radiere a candidaţilor a diminuat încrederea generală în administrarea alegerilor şi sistemul judiciar”, mai constată observatorii.

Reprezentanții Misiunii subliniază că, legea prevede ca alegerile să fie observate de către organizaţiile internaţionale şi cele ale cetăţenilor, precum şi de reprezentanţii candidaţilor și că, un număr mai mare de 3, 700 cetăţeni şi observatori internaţionali au fost acreditați pentru aceste alegeri şi au reuşit să-şi desfăşoare activităţile neconfruntându-se cu obstacole.

„Procedurile primului tur de scrutin din cadrul zilei de alegere au fost respectate într-o manieră bine ordonată şi calmă. Procesul de votare a fost evaluat drept unul foarte pozitiv, fiind respectate procedurile de bază. Evaluarea calculării voturilor a fost mai puţin pozitivă, datorită iregularităţilor procedurale. Procesul de totalizare a fost evaluat ca fiind un proces prompt şi transparent, dar facilităţile neadecvate pentru totalizarea rezultatelor în unele Consilii Electorale de Circumscripţie (CEdC) au condus la tensiuni de scară mică. În aproape majoritatea secţiilor de votare şi CEdC observate reprezentanţii candidaţilor şi observatorii au fost abili să respecte toate etapele de votare, calculare şi totalizare fără de a se confrunta cu restricţii. Rezultatele preliminare în funcţie de secţia de votare au fost afişate pe pagina web a CEC, consolidând astfel procesul dat”, concluzionează Misiunea.

CURENTUL precizează: constatările și concluziile preliminare prezentate este rezultatul unui efort comun care implică Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE / BIDDO), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor Consiliului Europei (APCE), şi Parlamentul European (PE). Evaluarea a fost făcută pentru a determina dacă alegerile au respectat angajamentele OSCE și alte obligații și standarde internaționale pentru alegeri democratice precum și legislația națională.

Arta Dade a fost numită de către Președintele în exercițiu al OSCE, în calitate de Coordonator Special al OSCE și Liderul misiunii de observatori pe termen scurt. Geir Joergen Bekkevold a condus delegația AP OSCE. Elisabeth Schneider – Schneiter a condus delegația APCE. Igor Soltes a condus delegația PE. Douglas Wake este șeful MOA din cadrul OSCE / BIDDO desfăşurată începând cu 3 octombrie.

OSCE / BIDDO va publica un raport final comprehensiv, ce va include recomandări pentru eventuale îmbunătățiri, aproximativ opt săptămâni după încheierea procesului electoral. AP OSCE va prezenta raportul său în cadrul reuniunii Comitetului permanent de la Viena în februarie 2017. APCE va prezenta raportul său în cadrul reuniunii de la Comisia permanentă pe 25 noiembrie. PE va prezenta raportul său la reuniunea Comitetului pentru Relaţii externe din Noiembrie.

MOA OSCE / BIDDO include 11 experți în capitală și 20 de observatori pe termen lung care îşi desfăşoară activitatea în întreaga țară. În ziua alegerilor au fost trimiși 273 observatori din 41 țări, inclusiv 204 observatori pe termen lung și scurt ai OSCE / BIDDO, precum și o delegație de 34 de membri din AP OSCE, delegația de 24 de membri din partea APCE, şi delegaţia din 11 membri din partea PE. A fost observată deschiderea a 109 secții de votare și votarea a fost observată în 1,119 secții de votare din țară. Numărarea a fost observată în 97 secții de votare, iar totalizarea în toate 35 CEdC.

Cristina Gurez