Ministrul Energiei al Republicii Moldova, Dorin Junghietu, a participat la o sesiune la nivel înalt organizată în marja Consiliului informal Transport, Telecomunicații și Energie (TTE), prezidată de Președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene. 

Evenimentul a marcat lansarea Inițiativei pentru Reziliența Baltică (BRI) – o platformă regională de cooperare care are ca obiectiv consolidarea rezilienței energetice a țărilor din jurul Mării Baltice și Mării Negre în fața provocărilor geopolitice actuale.

Sesiunea a reunit factori de decizie politică, lideri guvernamentali și reprezentanți ai instituțiilor europene pentru a defini acțiuni concrete de cooperare regională în domeniul energiei. Ministrul Dorin Junghietu a evidențiat în discursul său experiența Republicii Moldova în depășirea crizelor energetice recente și în reducerea dependenței de regiunea transnistreană.

„Pentru Republica Moldova, securitatea energetică este o chestiune de suveranitate. Prin eforturi consecvente și sprijin european, am reușit să facem pași concreți către integrarea în piața energetică europeană. Inițiativa pentru Reziliența Baltică va fi un catalizator al acestor procese și o platformă de solidaritate în fața riscurilor comune”, a declarat ministrul Junghietu.

În cadrul unui panel de discuții, ministrul a  prezentat informații de actualitate a sectorului energetic din Moldova, menționând că până în ianuarie acestui an, între 60% și 80% din consumul de energie electrică al țării a fost acoperit de centrala MGRES din regiunea transnistreană. Începând cu 1 ianuarie 2025, acest aport a fost înlocuit prin importuri de energie din România, prin intermediul pieței europene.

Totodată, oficialul a atras atenția asupra infrastructurii energetice învechite, precizând că peste 90% din liniile de înaltă tensiune din Moldova au peste 30 de ani. De asemenea, a reiterat necesitatea finalizării la termen a Liniei Independenței Energetice Vulcănești–Chișinău precum și a demarării construcției noii linii Bălți–Suceava, care va întări securitatea energetică bilaterală cu România.

În privința capacităților interne, Moldova are în prezent instalată o capacitate de 650 MW din surse regenerabile, dar și două unități de cogenerare care produc electricitate redusă în timpul verii. În lunile calde, cererea sporită de aer condiționat duce la suprasolicitarea rețelei, iar Republica Moldova este supusă riscului de deconectări controlate.

„Pentru vara aceasta solicităm sprijinul partenerilor noștri europeni pentru a asigura o capacitate de import de cel puțin 600 MW, astfel încât să putem face față vârfurilor de consum. De asemenea, avem nevoie de investiții în turbine de gaz mobile de capacitate redusă, care să acopere orele de vârf și să reducă presiunea pe sistemul centralizat”, a adăugat ministrul.

Ministrul Junghietu a mai vorbit despre măsurile de pregătire pentru iarnă adoptate de autoritățile moldovene, inclusiv planul de constituire a stocurilor strategice de gaze naturale (50 milioane metri cubi – echivalentul a 10 zile de consum) și a stocurilor comerciale obligatorii pentru furnizori. Acestea sunt deja depozitate în România și Ucraina.

Evenimentul a evidențiat și necesitatea unei colaborări strânse cu Ucraina, în special în ceea ce privește interconectarea și capacitățile de generare transfrontaliere. Ministrul moldovean a reiterat solidaritatea deplină cu Ucraina și a subliniat importanța reparațiilor la unitățile de producție ucrainești înainte de sezonul rece.