Ministerul Economiei, în anul 2017, își propune să desfășoare trei runde de privatizări, iar prima rundă va fi organizată în prima jumătate a lunii martie. Despre acest lucru a vorbit ministrul Economiei, Octavian Calmîc, în cadrul unui interviu acordat portalului deschide.md, transmite CURENTUL.

Potrivit ministrului, în prima rundă vor fi expuse spre privatizare activele care nu au fost cumpărate în 2016.

„La această rundă vor expuse acele active care nu au fost privatizate în 2016, cu o ușoară reducere a valorii activelor. Pentru rundele doi și trei pregătim active mult mai interesante și mai atractive. Am solicitat și o expertiză internațională spre a le reevalua valoarea și a ne propune o metodă de a evita discuțiile de prisos în societate. De fapt, vrem să oferim o platformă internațională de supraveghere, ca să evităm toate speculațiile. Vorbim de companii cum ar fi: Air Moldova sau Moldtelecom sau de cele din sectorul energetic care, totuși, necesită o abordare mai specială decât cea tradițională, prin bursa de valori”, spune ministrul.

În context, Octavian Calmîc spune că în acest an vor fi realizate două sau trei platforme economice mari.

„Constrângerile de bază sunt: evaluările foarte mari, Investitorii străini dar și locali nu sunt gata să ofere banii trebuitori, având în vedere că activele sunt învechite moral și fizic. De multe ori în cadrul acestor active sunt diferite cozi istorice, care scad din atractivitate. Noi trebuie să ne limităm la companii de talie medie, de nivel regional. Cel puțin în acest an vor fi realizate două, trei platforme economice mari, de 100 – 120 de milioane de investiții, și, în a doua jumătate a anului, așteptăm să fie lansate în procesul economic. Chiar și în cadrul vizitelor de la București vom discuta cu anumite companii turcești, încercând să le convingem să se extindă și în R. Moldova”, a precizat Octavian Calmîc.

De asemenea, ministrul a exemplificat de ce investitorii străini nu se grăbesc să cumpere activele moldovenești.

„Problema este accesul și lipsa forței de muncă pregătită pentru astfel de lucrări. Ei nu au timp să investească în instruiri, în fel de fel de recalificări. Dacă nu există forță de muncă calificată în R. Moldova, ei vor, cel puţin, o flexibilitate mai mare atât la nivel de implementare, cât și la cel legal pentru a veni cu forță de muncă de import. Și aici trebuie să vedem cu putem veni în întâmpinarea lor”, a mai spus ministrul.

Cristina Parfeni