„Curtea de Conturi a R. Moldova este un serviciu de inteligență financiară a statului”. Afirmația a fost făcută de Președintele CCRM, Marian Lupu, care, în cadrul unui interviu pentru tribuna.md, a spus cu ce se ocupă la concret instituția pe care o conduce, transmite CURENTUL.
Marian Lupu explică că CCRM nu este Fisc, Vamă, Inspecție Financiară, ANSA sau un organ clasic de control.
„În esență, întrebarea dată nu este una retorică, ea are un răspuns foarte clar care derivă din art. 133 din Constituție și anume: CCRM este unica instituție supremă de audit din țară care verifică modul de formare, administrare și utilizare a resurselor financiare publice. Într-o terminologie mai simplă, este instituția care dă verdictul dacă banii bugetului alocați pentru implementări de politici economice, sociale, de oricare gen, au fost folosiți întocmai și care sunt rezultatele și efectele care le-au produs sau nu le-au produs. Asta este rolul Curții, nu trebuie să inventăm ceva nou. Însă, am simțit, știu și văd că trebuie să lucrăm la strategia noastră de comunicare, pentru a aduce acest mesaj și această înțelegere de la elita politică până la cetățeanul de rând, ca să se vadă foarte bine că, Curtea nu este Fisc, nu este Vama, Inspecția financiară, nu este ANSA, nu este organ clasic de control. Ei își au domeniile lor de activitate, foarte importante de altfel, dar noi de ei ne deosebim. Ei reacționează la semnale mai înguste, cazuri concrete, merg cu un control operativ la fața locului și depistează ceea ce pot să depisteze. Noi facem audit. Auditul înseamnă o analiză foarte amplă a sute de documente financiare. Specificul acestui domeniu este astfel încât oameni cu o bună expertiză în acest domeniu, pot să delapideze bani, pot să-i orienteze în alte direcții și pot să o facă astfel încât urmele să fie aproape invizibile. Deci, este o materie foarte delicată și foarte inteligentă pentru a depista aceste trasee, aceste urme, pentru a le vedea și pentru viitor a contracara și atragere la răspundere aceste persoane. Deci, CCRM este un serviciu de inteligență financiară a statului. Asta-i în două cuvinte”, spune Marian Lupu.
De asemenea, Marian Lupu explică că practica existentă, împarte Curțile de Conturi în două mari grupuri. În opinia sa, Marian Lupu spune că modelul de tribunal de conturi nu este unui indicat pentru R. Moldova.
„Deseori, în ultima vreme, de când deţin această poziție, sunt întrebat dacă sunt de acord cu acel model conceptual al Curții, cel care există în țara noastră. Fiindcă, potrivit practicii existente, toate curțile de conturi pot fi împărțite în două mari grupuri. Primul grup, se numesc oficii de audit – este un model care presupune o instituție pur tehnică. Ea nu are plen, comitet, nu adoptă decizii. Este doar o echipă de auditori care merg conform planului lor, efectuează verificările și toate constatările pe care le fac, fără hotărâri, pur și simplu le furnizează Parlamentului și mai departe Parlamentul este acela care le pune în examinare și adoptă hotărâri. Avem în Europa, în jur de 17-18 instituții care funcționează conform acestui model. Și este al doilea grup – general vorbind, ele se numesc curți de jurisdicție. Potrivit statului lor, au dreptul să emită hotărâri. Modelul nostru face parte din acest al doilea grup. Acest al doilea grup, se împarte în subgrupul a). și b).. Modelul a). Curtea care emite hotărâri, precum noi, iar aceste hotărâri nu au forță juridică de verdicte sau de decizii judecătorești. Se constată situația și se vine cu un șir de recomandări care sunt obligatorii pentru entitățile abilitate ca să fie executate. Model b). este cel mai puternic – se numește tribunal. Deja, din genericul instituției, reiese foarte bine că forța decizională a acestor instituții este mult mai puternică. Evident că structura lor este mult mai complexă, au servicii de investigare, au în componența curții oameni cu statut de magistrați. Și dacă să simplific la maximum această teză, aș spune că ele reprezintă trei elemente incorporate în cadrul unei instituții: investigație, punerea sub acuzare și judecată. Dacă mă întrebați opinia mea, ea rămâne neschimbată, fiindcă am avut asemenea întrebări, dacă ar fi cazul să mergem să schimbăm Constituția și să implementăm în țara noastră modelul de tribunal de conturi. Ca un om care a trecut 15 ani prin structurile executive și alți 15 în structurile parlamentare, în opinia mea, cel puțin pentru viitorii 30-50 ani, un asemenea model nu este indicat pentru RM. Având în vedere nivelul destul de redus de cultură generală și cultură politică, nivel încă foarte modest de cultură și tradiție administrativă ca și stat independent și suveran, în aceste condiții, crearea unui asemenea, figurativ vorbind, monstru, ar fi periculoasă, fiindcă ar concentra o doză extraordinară de putere și de influență a unei instituții și a unui grup îngust de oameni. Și dacă această ”armă atomică”, să spunem așa, nimerește în mâinile unor persoane, care nu sunt pregătite pentru a o mânui, consecințele pot fi dezastruoase. Respectiv, concluzia e că actualul model al Curții, existent în RM, este cel mai potrivit. Tribunalele le putem găsi într-un număr limitat de țări, dar acolo ele există de la bun început, de secole. Și gândesc eu, și democrațiile în acele țări sunt mult mai mature, consolidate și elimină orice risc de utilizare neconformă a acestor instrumente”, a mai spus Marian Lupu în interviu.
Cristina Parfeni
