În scopul descurajării fenomenului de anunțare a minării unor clădiri, Ministerul Afacerilor Interne propune sporirea pedepsei cu închisoare și mărirea amenzilor pentru cei, care anunță în fals amplasarea de bombe. Dacă până în prezent alerta cu bombă era pedepsit cu închisoarea de până la 2 ani, propunerea de modificare a Codului penal prevede ca pedeapsa să fie cuprinsă între 2 și 5 ani de închisoare, iar plafonul amenzilor să crească începând cu 50 de mii de lei, până la un maxim de 150 de mii de lei, informează CURENTUL.

De asemenea, articolul în redacție nouă a Codului penal prevede, pentru această faptă, mai multe circumstanțe agravante (alin. 2 și 3) în care pedepsele ajung până la maximum 12 ani de lipsire de libertate.

Inițiativa de modificare a legislației a fost lansată de Ministerul Afacerilor Interne ca urmare a multiple alerte false cu bombă făcute de la începutul anului, prin telefon sau prin e-mail, care au panicat populația și au blocat activitatea unor instituții și agenți comerciali. Inițiativa MAI se referă la modificarea art. 281 din Codul penal, cu privire la infracțiunea de „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism”.

Decizia a fost luată ca urmare analizelor efectuate de sistemul afacerilor interne, care au arătat că:
– numărul alarmelor false cu bombe a crescut în ultimele 3 luni ale acestui an, doar de la începutul lunii iulie fiind înregistrate 126 apeluri;
– populația este îngrijorată și are sentimente de nesiguranță atunci când au loc evacuări pentru controlul antiterorist efectuat de forțele de poliție;
– costurile generate de numărul mare de intervenții de control antiterorist sunt foarte mari și se estimează la zeci de mii de lei;
– numărul angajaților ministerului afacerilor interne implicați în control antiterorist și în investigarea cazurilor de alertă falsă cu bombe, doar de la începutul lunii iulie 2022, a crescut cu circa 58 %.

Inițiativa de modificare a articolului din Codul penal în cauză are drept scop descurajarea celor care comit astfel de fapte și conștientizarea în rândul populației, că alarmele cu bombă sunt fapte care se pedepsesc prin lege. De fiecare dată când sunt date astfel de anunțuri, sunt mobilizate mai multe forțe de poliție, traficul rutier se blochează, activitățile instituționale și cele economice sunt oprite pentru câteva ore.

Liniile pentru apel de urgență 112 sunt blocate cu astfel de anunțuri, astfel încât se mărește perioada de intervenție pentru cazuri reale de accidente, nevoi medicale și alte urgențe, în care viețile oamenilor sunt puse în pericol.

În prezent, forțele sistemului afacerilor interne întreprind măsuri de descurajare și prevenire a unor astfel de fapte, organizează întrevederi cu administratorii clădirilor, instituțiilor publice și private, pentru ca aceștia să ia masuri suplimentare de pază și să sporească atenția.

MAI precizează că forțele de poliție acționează în conformitate cu legea, controlul antiterorist fiind obligatoriu pentru fiecare caz în parte. De asemenea, MAI dă asigurări populației că indicii de securitatea socială, ordine publică și securitate sunt în parametri obișnuiți, gradul de amenințare rămânând cel generat de războiul de la frontieră.

Ministerul Afacerilor Interne precizează că IGP împreună cu procuratura au identificat autorul anunțurilor false repetate de săptămâna trecută.

Propunerea de modificare a Codului penal a fost transmisă Cancelariei de stat, care conform prevederilor legale o va înainta Parlamentului Republicii Moldova spre adoptare, cu următorul cuprins:

Articolul 281. Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre actul de terorism
(1) Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre pregătirea unor explozii, incendieri sau a altor acţiuni care periclitează viaţa oamenilor
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.
(2) Acţiunile prevăzute la alin.(1):
a) săvârșite de două sau mai multe persoane;
b) care au cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice;
c) soldate cu împiedicarea activităţii întreprinderii, instituţiei ori organizaţiei;
d) care au cauzat sau putea să cauzeze daune intereselor securităţii statului;
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 7 ani.
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) săvârșite:
a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
b) în condiţiile stării de urgenţă, de asediu şi de război;
se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 12 ani.