Juristul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Sergiu Suharenco, afirmă că judecătorii Curții Constituționale, pentru evitarea unei crize a autorităților statale, determinată de lipsa unui guvern bazat pe încrederea parlamentului și de guvernarea cu titlu provizoriu a unei formaţiuni ministeriale lipsite de legitimitate, nu vor putea neglija voința politică a Parlamentului, transmite CURENTUL.

El spune că în acest sens, este predictibil că Înalta Curte nu va constata circumstanțele de dizolvare a Parlamentului.

„Soluţia dizolvării Parlamentului în Republica Moldova este una foarte restrictivă sub aspectul condiţiilor. Aceasta nu poate interveni decât în caz de criză guvernamentală gravă, cerânduse întrunite anumite condiţii speciale, care privesc: consultarea fracțiunilor parlamentare cu scopul de a identifica sprijinul politic al deputaţilor pentru o anumită persoană capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului; neacordarea votului de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 zile de la prima solicitare din Parlament, coroborată cu respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Norma constituțională clarifică exhaustiv că „centrul de greutate” al deciziei în procedura de învestire a Guvernului este la Parlament, „organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova” (art. 60 alin. (1) din Constituţie). De aceea, Președintele, Maia Sandu, dincolo de încercările de fentare a Constituției, urma să țină cont în cadrul termenului general de 3 luni și de termenul constituțional pus la dispoziția candidatului desemnat la funcția de Prim-ministru pentru a cere votul de încredere al Parlamentului (15 zile – articolul 98 alin. (2) din Constituție). Prin urmare, Dna Sandu era obligată să folosească prestigiul si prerogativa instituțională a Președintelui Republicii, nu a unui șef de partid, și să desemneze candidatul la funcția de Prim-ministru în urma consultărilor cu fracțiunile parlamentare până la data de 09 martie 2021.

Dizolvarea Parlamentului, reglementată expres în art. 85 din Constituţie, nu poate să intervină decât cu respectarea în totalitate a acestor prevederi, ceea ce o face aproape imposibil de realizat atunci când 86 de deputați nu susțin acest deziderat. Totuși, sunt mai mult ca sigur că președinta dacă respecta condiţiile strict determinate de textul constituţional, Înalta Curte avea o marjă discreționară prin care să constate circumstanțele de dizolvare a Parlamentului, iar Președintele Republicii prin analogia dreptului avea termen de cel mult o lună de zile din momentul avizării de către Curtea Constituțională să ia o decizie în acest sens”, menționează juristul.

Cristina Parfeni