Interviu cu Irina Vlah, fondator și președinte al Platformei Moldova, acordat portalului omniapres.md despre valorile tradiționale, patrie, dragostea de patrie și compromisuri acceptabile și inacceptabile

Î: Dna Vlah, Dvs. sunteți cunoscută ca o promotoare a valorilor tradiționale pentru majoritatea cetățenilor Republicii Moldova. De aceea, aș vrea să vă întreb ce înseamnă Biserica pentru Dvs. și cât de des mergeți la slujbe?

I.V.: Credința creștin-ortodoxă, dragostea și atașamentul față de biserică mi-au fost insuflate de bunica mea încă din copilărie. Ori de câte ori mergeam la biserică în copilărie, pentru mine era ca o revelație. Era o lume nouă, în care domnea armonia și pacea, dragostea față de aproape și respectul reciproc, iar acest lucru mă fascina, mă marca profund.

Au trecut anii și sentimentele despre care vă vorbesc au devenit și mai puternice. De aceea, merg la biserică ori de câte ori am ocazia. Și acum, ca și în copilărie, în biserică găsesc liniște și pace – biserica este un refugiu, dar și o sursă de energie pentru mine. De fiecare dată, când ies din biserică, simt că am puterea necesară pentru a merge înainte și a realiza scopurile pe care le am.

Biserica reprezintă pentru mine și o legătură puternică cu comunitatea creștin-ortodoxă. Astăzi, în Moldova avem circa 95% creștin-ortodocși și eu sunt mândră să fiu unul dintre ei.

Apropo, pentru mine postul pe care-l țin creștinii ortodocși reprezintă o adevărată purificare. În acest an, spre exemplu, Postul Paștelui l-am ținut cu strictețe și aceasta mi-a adus un profund sentiment de împlinire și satisfacție.

Î: În opinia Dvs., ce ar trebui de făcut pentru a crește rolul Bisericii în promovarea unei societăți mai sănătoase din punct de vedere moral?  

I.V.: Cunosc mulți preoți și toți sunt oameni foarte educați și înțelepți. Desigur, astfel de oameni ar trebui să aibă o influență asupra societății. Însă, pentru ca misiunea lor să fie una maximal eficientă, trebuie să ne implicăm și noi, enoriașii. Și este foarte important să înțelegem ce și cum trebuie să facem. Noi, părinții, trebuie să trezim primul interes al copiilor pentru biserică. Eu i-am povestit fiicei mele ce înseamnă Crăciun și Paște, am mers cu ea la Biserică, am familiarizat-o cu Biblia. Familia, părinții sunt principalii promotori ai educației morale, ai valorilor pe care ei trebuie să le poarte în suflet întreaga viață, făcând bine și slăvind astfel confesiunea parte a căreia sunt.

Î: Ce înseamnă familia pentru Dvs.?

I.V.: Dacă ar fi să enunț cinci noțiuni care pentru mine se asociază cu familia acestea ar fi: grijă, responsabilitate, respect reciproc, susținere și sursă de energie. Nu știu cum alții, dar eu tot timpul am găsit în familia suportul și energia necesară pentru a merge mereu înainte. În cele mai complicate situații, familia pentru mine este acel refugiu unde mă regăsesc, îmi refac puterile. Totodată, familia pentru mine implică și multă responsabilitate, iar aceasta, la rândul său, este un puternic stimulent care te ajută să-ți ordonezi eforturile, să fii și mai bun în ceea ce faci.

Î: Ce ați învățat de la familie și cum aceasta v-a influențat viața?

I.V.: În primul rând, țin să amintesc și cu această ocazie că mi-am pierdut tatăl când încă eram copil. A trebuit să ne descurcăm cu mama și cu fratele singuri. Eu mi-am asumat o parte din grija pentru frate și astfel am învățat perseverența și ce înseamnă să-ți asumi responsabilitate. A fost o lecție care unii o pot considera dură, dar eu zic că a fost utilă, deoarece mi-a marcat întreaga viață. Atunci am înțeles cât de important este sprijinul reciproc, cât de important este să fii responsabil. Și tot atunci am înțeles că în viață avem o mare datorie de a-i proteja pe cei slabi, pentru ca ei să devină puternici și să-i poată proteja pe alții, la rândul lor.

Și tot în familie am învățat ce înseamnă dragoste față de cei apropiați, dar și respectul pentru cei mai în vârstă. Aceste sentimente și calități le port și acum în inima mea și sunt sigură că aceasta e pentru totdeauna.

Î: Când se vorbește despre valori tradiționale, unii invocă și tradițiile seculare. Dvs. ce părere aveți despre tradiții?

I.V.: Tradițiile, în cazul meu, se asociază cu două noțiuni: respect și datorie. Respect pentru enormul patrimoniu pe care l-am moștenit de la strămoși sub formă de tradiții și datoria de a le păstra, promova și transmite generațiilor viitoare.

În perioada cât am fost Bașcan al Găgăuziei, am depus eforturi pentru a reînvia multe din vechile tradiții: festivalul tradițional de covoare de la Gaidarji, festivalul portului popular, curse de cai de Sfântul Gheorghe, festivalul vinului etc. Am reușit să reînviem multe tradiții în Găgăuzia și acesta a dat un impuls pentru dezvoltarea industriei turismului.

În general, consider că Moldova are nevoie de un amplu program de stat, menit să păstreze și să promoveze tradițiile strămoșești. În prezent, se fac multe lucruri frumoase legate de tradiții, dar ele nu se regăsesc într-un program național. Dacă ar exista un asemenea program, am avea o viziune mult mai clară unde suntem la moment, unde trebuie să ajungem și ce trebuie de făcut pentru aceasta.

Î: Ce înseamnă pentru Dvs. patria și dragostea față de patrie?

I.V.: Casa mea, pe care nu aș schimba-o cu nimic, locurile în care m-am născut și am crescut și care-mi sunt atât de dragi, încât nu-mi ajung cuvinte să descriu ceea ce simt. În patria mea sunt cele mai delicioase fructe din lume, cele mai frumoase câmpuri de floarea soarelui și cei mai gustoși și frumoși struguri, care, atunci când sunt copți, sunt aidoma chihlimbarului în frumosul apus al stepei Bugeacului. Patria pentru mine este și îmbietoarea aromă a pâinii coapte de bunica în timpul copilăriei mele.

Iar dragostea față de patrie înseamnă grija pentru poporul nostru și eu sunt gata de orice sacrificiu ca oamenii din țara mea să trăiască cu adevărat bine.

Î: Ce compromisuri nu ar accepta nici într-un caz Irina Vlah?

I.V.: Compromisurile cu propria conștiință. Eu nu pot accepta, spre exemplu, ca regulile să fie croite, reieșind din interese personale sau de moment. Și ori de câte ori mi s-au propus așa târguri, le-am respins cu vehemență.

Spre exemplu, atunci când, în 2023, mandatul mei de bașcan se apropia de sfârșit, cei de la guvernare, prin intermediari, mi-au transmis o „înțelegere” – să accept să devin Ambasadorul Moldovei în Turcia și să părăsesc politica moldovenească. Nu am fost de acord pentru că nu am putut trăda cetățenii, care au încredere în mine.

Un alt exemplu – unii politicieni influenți mi-au propus să schimbăm legea ca să pot fi aleasă bașcan al Găgăuziei pentru un număr nelimitat de mandate. Eu am refuzat categoric. Este inacceptabil să schimbi regulile după tine. Aceasta distruge democrația și se termină întotdeauna rău pentru societate.

În concluzie: Eu pot accepta compromisuri rezonabile în binele societății, al țării, dar niciodată nu voi accepta compromisuri cu propria conștiință.