Irina Vlah, președinta „Platformei Moldova”, a ținut un discurs în cadrul celui de-al 27-lea Summit Economic Eurasiatic de la Istanbul, o platformă internațională la care participă peste 300 de personalități marcante din 40 de state. Tema discursului său, rostit în limba engleză, a fost „Devalorizarea drepturilor pe timp de criză. Republica Moldova se confruntă cu noi provocări”. 

Irina Vlah a vorbit despre provocările cu care se confruntă lumea, nemijlocit pandemia Covid-19, criză energetică și înăsprirea conflictelor militare în Ucraina, Fâșia Gaza și alte regiuni.

„Consecințele acestor evenimente rareori au venit pe rând. Chiar mai mult, au complicat lucrurile, punând guvernele să soluționeze probleme de o complexitate fără precedent. Iar modul în care autoritățile au reușit să rezolve toate aceste probleme, demonstrează cât de eficiente sunt instituțiile statului, dar și maturitatea politică a liderilor, atitudinea lor față de valorile democratice și drepturile omului. Nu în zădar am menționat despre drepturile omului. Adevărul este că, în vremuri de criză, drepturile omului trec pe locul doi. Trebuie să recunoaștem că crizele extraordinare necesită măsuri extraordinare. Cu toate acestea, acțiunile guvernamentale pot duce cu ușurință la abuz dacă autorităților relevante li se acordă puteri largi, cu un control minim. Este exemplul țării mele, Republica Moldova, unde în ultimii trei ani s-au dezvoltat mai mulți factori: crizele externe și interne care necesită măsuri extraordinare și concentrarea tuturor ramurilor puterii în mâinile unei singure forțe politice”, a spus ea.

Fosta bașcană a Găgăuziei a precizat că, în februarie 2022, în ziua în care au început tragicele evenimente în Ucraina, autoritățile moldovenești au introdus starea de urgență în țară, iar Comisia pentru Situații de Urgență a devenit centrul deciziilor operaționale, dar și că „starea de urgență a fost prelungită de 11 ori și a rămas în vigoare până la sfârșitul anului 2023. În primele luni, Comisia și-a îndeplinit rolul pozitiv, în special, a organizat primirea unui flux imens de refugiați”.

„Cu toate acestea, de-a lungul timpului, Comisia și-a depășit competențele. Acest organ a început să fie folosit ca instrument politic, iar starea de urgență ca pretext pentru abuz.
Pe parcursul a doi ani, Comisia a luat decizii în mod repetat, înlocuind puterile legislativă, executivă și judiciară. În special, au fost introduse restricții privind organizarea de mitinguri. 12 canale

TV și câteva zeci de site-uri de informare au fost închise. La alegerile pentru autoritățile locale, prin decizia Comisiei cu o zi înainte de data votării, câteva mii de candidați din opoziție au fost excluși din cursă. Permiteți-mi să subliniez încă o dată că toate aceste interdicții și restricții au fost adoptate fără hotărâri judecătorești și ocolind normele legislative. Cazul  Republicii Moldova arată că drepturile omului rămân o categorie vulnerabilă în vremuri de criză. Dacă în timpul pandemiei, restricțiile asupra drepturilor au fost neintenționate, atunci în ultimii doi ani a existat tendința autorităților de a abuza de puterile lor. Lipsa de transparență în luarea deciziilor și încălcarea principiului separării puterilor au creat un mediu favorabil pentru încălcarea libertății de exprimare, a dreptului la întrunire pașnică, a dreptului de acces la informații, a dreptului la protecție judiciară, a dreptului de vot și alte drepturi civile”, a precizat ea.

Irina Vlah a mai declarat că, autoritățile nu ar trebui să încalce legea, iar vulnerabilitatea drepturilor omului în vremuri de criză trebuie să fie în centrul atenției internaționale.

„Abordarea gestionării crizelor trebuie să se bazeze pe statul de drept. Acest lucru poate fi realizat printr-un mecanism de control care poate fi creat la nivelurile OSCE și ONU. În acest an urmează să aibă loc alegerile prezidențiale în Republica Moldova. În acest context, aderarea la principiile democratice capătă o relevanță deosebită. De aceea, cer comunității internaționale să acorde o atenție deosebită proceselor politice din Moldova. Sunt sigură că o astfel de atenție va fi un factor care va reduce riscul încălcării drepturilor omului. Protejarea drepturilor cetățenilor este sensul și scopul existenței statului. Modul în care statele fac față acestei sarcini determină rezistența lor la situațiile de criză. Abuzul dă doar iluzia controlului asupra situației. Iar încrederea în cetățeni și respectul pentru drepturile lor fac țara mai puternică și permite să depășească cele mai dificile provocări”, a conchis fondatoarea „Platformei Moldova” de la tribuna Summitului de la Istanbul.