În ianuarie 2021, Ion Ștefăniță, director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM), a revenit în funcția de membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, și a fost ales vicepreședinte. În interviul acordat pentru UNImedia, el spune că știe exact care e misiunea acestui Consiliu, fiind anterior membru timp de 9 ani, dar în 2019 guvernarea de atunci l-a exclus, informează CURENTUL.

„Dar nu am căzut în bocete, mi-am căutat de treabă, mi-am continuat lucrul meu conform agenţiei. De asemenea, am făcut foarte multe cercetări pe tot ce înseamnă evoluţie urbană… Acum am revenit. Această entitate de profil pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării are un rol foarte important pentru acest domeniu. Anterior în acest consiliu se examinau câte 4-5 subiecte pe lună. Vreau să vă spun că acest consiliu, acum, examinează până la 40 de subiecte pe lună ceea ce demonstrează eficienţa activităţii acestei instituții pe care o reprezint. Agenţii economici, persoane fizice, au fost îndreptaţi prin prisma legii, spre a respecta legislaţia în vigoare în domeniul patrimoniului cultural istoric”, spune el.

Ștefăniță spune că, Consiliul are în total 13 membri, reprezentanți ai diferitor structuri, inclusiv: Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor , Agenţia Naţională de Arheologie, Ministerul Economiei, Academia de Științe, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării etc.

„Componența actuală întruneşte întocmai toate cerinţele, dat fiind faptul că avem şi arhitecţi proiectanţi de categoria 4 care sunt abilitaţi pentru monumentele istorice. Ceea ce nu se înregistra în fosta componentă. Nu vreau să dau multe critici, dar acolo erau probleme de integritate pe tot ce înseamnă componenta veche, m-am expus acolo. Chiar am avut discuţii cu unii reprezentanți ai CNA pe fosta componentă a consiliului şi cum se desfăşura procesul de coordonare, avizare în componenta veche” , afirmă el.

Ion Ștefăniță susține că nu trebuie admisă în niciun caz demolarea monumentelor istorice.

„Excepţie le-am dat în anumite cazuri, acolo unde sunt scindări fizice serioase, conform art. 40 din Legea ocrotirii monumentelor, unde procentajul fondului construit este de sub 10/15%, atunci noi mergem pe varianta de reconstrucţie, legea permite lucrul ăsta. În rest tot ce înseamnă monument istoric şi de arhitectură poate fi supus doar restaurărilor şi punerea în valoare. Tot ce înseamnă construcţii noi, pentru adrese care nu se regăsesc în obiectivele protejate, susţin cu ambele mâini, oraşul trebuie să se dezvolte. În această perioadă când n-am fost în componenţa acestui consiliu, m-am scufundat în tot ce înseamnă, anterior când am venit în acest sistem vedeam doar monumentul atât, nu vedeam evoluţia urbană, nu vedeam oraşul în întregime, respectiv, m-am documentat mai bine pe tot ce înseamnă evoluţia urbană, anume pe nucleul istoric a oraşului Chişinău. Ştiam că asta îmi va fi util în activitatea de mai departe, în cazul în care voi reveni în acest consiliu. Am documentat în retrospectivă istorică de la primele construcţii pe verticală în acest nucleu protejat, în Chişinăul vechi”, a precizat directorul.

Vicepreședintele Consiliului crede că structura aceasta trebuie să vină cu un mesaj despre situaţia reală din domeniu și să ia atitudine când e cazul.

„Sub egida acestui consiliu trebuie să se dezvolte proiecte veritabile de conservare, restaurare, fie că este de tip industrial, fie ecleziastic. Tare îmi doresc ca în continuare acest consiliu să nu fie doar ca un mecanism de vot, dar să fie o structură care va lua act de situaţia reală din domeniul patrimoniului cultural istoric din Republica Moldova şi sub egida lui să demareze mai multe proiecte care va veni în salvgardarea acestui patrimoniu pe care noi l-am moştenit”, spune el.

Referitor la critici, Ștefăniță spune că nu îl afectează. „Cine sunt ei? Ce entităţi de profil îi reprezintă? De fapt, eu îi consider elevii mei, toţi cei care critică şi strigă, un ONG, reprezentat de o domnişoară, care a lucrat la agenţie. De ce nu a demonstrat randament de muncă în cadrul entităţii pe care o reprezenta, mă bucuram dacă era la fel de vocală când era în cadrul agenţiei. Cei care astăzi spun că oraşul nu trebuie să se ridice pe vertical să-l menţină la nivelul parter sau maxim 2-3 nivele, atunci de ce eu în arhivă găsesc concepte în care ei în 1985 – 1987, în al 11-lea cincinal, propuneau nivelarea de cartiere întregi şi ridicarea regimului de înălţime pînă la 9, 12, 16, 18 şi 24 de nivele? Dar unde eraţi până în 2010, când era ritmul masiv de demolare a centrului istoric, când se demola câte un monument pe lună, când se făceau intervenţii degradante, cine le făcea? Eu atunci eram la studii în Republica Franceză”, a precizat el.

Expertul spune că a revenit în țară și a dat viață Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, care a și venit cu conceptul de nucleu istoric.

„Noţiunea de spirit al locului şi de evoluţie urbană a fost reflectată de această entitate de profil. Acești elevi, pe care i-am consultat permanent şi i-am ajutat să înţeleagă tema, ei de fapt azi îmi ţin mie lecţii. Or, eu rămân cu teoria mea franceză şi cu toate practicile, experienţele pe care le-am făcut în toate stagiile profesionale din cei 12 ani. Am preluat şi din experienţa japoneză, chineză, braziliană, franceză – cum trebuie să dezvoltăm un oraş. Principiul pe care eu mă conduc este de echilibru şi de integrare a tot ce este nou în aceste straturi sus enumerate, aşa m-au învăţat francezii: Ion votează, analizând contextul urbanistic existent, tot ce este nou trebuie să se integreze uşor. Aşa că, criticilor mei, eu îi îndemn să deschidă uşa bibliotecii naţionale şi acolo este un stilaj întreg despre urbanismul Chişinăului din cele mai vechi timpuri – ce s-a întâmplat în perioada interbelică, în planul de reconstrucţie a lui Șciusev propus după război, ce s-a întâmplat în PUG în 1971, când oraşul se ridică pe vertical inclusiv la vatra oraşului, de acolo unde a început istoria satului Chişinău lângă fântâna lui Akbaş. Asta nu înseamnă că trebuie să repetăm acele greşeli care s-au comis în perioada sovietică. Acum acest oraş, în continuare, trebuie să se dezvolte. Eu doar criticilor mei le spun să-şi aducă aminte că noi suntem pe aceeași adresă şi sunt deschis spre comunicare şi colaborare”, afirmă acesta.

Cristina Tomac