Situl arheologic Călărași IV (or. Călărași) se află spre vest de localitate pe versantul lin al unei văi. Obiectivul a fost descoperit în anul 1984 de către arheologul Vasile Haheu, cu prilejul efectuării unor cercetări perieghetice. Atunci au fost identificate urmele unei așezări de tip Chișinău-Corlăteni, datând din Hallstattul timpuriu (sec. XII-X î.Hr.). Prospectarea ulterioară a aşezării, situată în zona viitorului gazoduct Ungheni-Chișinău, a scos în vileag necesitatea efectuării cercetărilor arheologice preventive în partea de sud-vest a sitului. Investigaţiile propriu-zise au fost realizate în perioada iulie-august 2018. Vestigiile din epoca timpurie a fierului recuperate sunt reprezentate prin fragmente de străchini şi chiupuri decorate cu caneluri, diferite recipiente de uz comun cu brâuri alveolate.
Cercetările întreprinse au semnalat existenţa şi a unei locuiri aparţinând culturii Cucuteni-Tripolie. În perimetrul secţiunii au fost cercetate parţial resturile unei locuinţe de suprafaţă. Din cadrul complexului provine un lot reprezentativ de materiale arheologice.
Materialul ceramic constă din numeroase fragmente şi vase întregi sau întregibile. Predominantă în colecţia ceramică este cea pictată. Majoritatea vaselor au decor monocrom realizat cu vopsea brună-închisă. Într-o proporţie mult mai mică regăsim ceramica bicromă, unde decorul este realizat cu brun-închis şi roşu. Prin gradul de conservare se remarcă, în special, o amforă bitronconică pictată cu benzi vălurite, ovale, festoane, realizate cu vopsea brună. O altă formă ceramică este vasul bitronconic cu gâtul scund, uşor oblic, prevăzut cu capac. Castroanele şi străchinile sunt prezente în colecţie prin fragmentele câtorva exemplare şi un recipient întreg. Ultimul reprezintă un castronaş din pastă fină, arsă oxidant. Decorul este aplicat în partea superioară a vasului şi constă din benzi multiliniare arcuite.
Plastica antropomorfă este prezentă prin două exemplare. Prima piesă are capul modelat prin ciupituri, un ochi redat prin perforaţie. Pe tors de la dreapta spre stânga prin incizie este redată o „eşarfă”. Al doilea exemplar de statuetă antropomorfă are piciorul finisat cu un suport oval. Utilajul litic este documentat prin trei piese (două nuclee şi o lamă cu retuşe) din silex de Volânia şi fragmentele unei râşniţe din gresie.
Materialele recuperate în urma cercetărilor arheologice preventive efectuate în acest sit au demonstrat în premieră existenţa în zona or. Călăraşi a unei locuiri eneolitice de la sfârşitul mil. V – începutul mil. IV î.Hr. În baza formelor de vase şi a decorului atestat pe ele, nivelul culturii Cucuteni-Tripolie din situl Călăraşi IV se atribuie în etapei Tripolie BII. Menţionăm că în zona geografică vizată vestigiile Cucuteni-Tripolie sunt încă puţin cunoscute, investigaţiile arheologice recente venind în mod reuşit să completeze cunoştinţele noastre în acest domeniu.
sursa: ana.md
