În cadrul unui interviu acordat site-ului nostru, Viorel Godea, director general al companiei „Lagmar”, a vorbit despre cum a fost anul 2024 pentru piaţa construcţiilor din Republica Moldova şi ce ar trebui să se întâmple în continuare.

Î: Dle Godea, se apropie de final anul 2024. Cum a fost acesta pentru piaţa construcţiilor?

V.G.: Cu siguranţă, nu a fost un an uşor. Deşi e devreme să vorbim încă de tabloul deplin al anului (acesta devine clar , de regulă, prin luna februarie a anului următor când sunt sistematizate toate datele statistice oficiale), dar unele concluzii pot fi deja făcute.

Astfel, eu aş spune că prima parte a anului a fost marcată de lipsă de progres. Datele statistice oficiale au arătat că, în ianuarie-iunie 2024, volumul lucrărilor de construcţii a fost la acelaşi nivel cu perioada corespunzătoare a anului 2023 (în preţuri comparabile). Tabloul general al primei jumătăţi de an a fost „salvat” de creşterea cu 4,2% a volumului lucrărilor de construcţii în trimestrul doi. Iar acest indicator a avut la bază în special creşterea volumului lucrărilor de construcţii noi cu 11,5% și a volumului lucrărilor de întreţinere și reparaţii curente cu 6,4%.

În trimestrul trei, am avut o creştere a volumului lucrărilor de construcţii, faţă de trimestrul III 2023, cu 8,2% şi aceasta s-a datorat creşterii volumului lucrărilor de reparaţii capitale cu 4,3%, volumului lucrărilor de întreţinere și reparaţii curente cu 30,4% și volumului altor lucrări de construcţii (demolări, amenajarea terenurilor până la construcţii etc.) cu 28%.

Iar dacă e să vorbim de tabloul general al primelor nouă luni ale anului, atunci trebuie de menţionat că creşterea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a fost de 3,4% şi ea a fost determinată de creşterea volumului lucrărilor de construcţii noi cu 1,8% și a volumul lucrărilor de întreţinere și reparaţii curente cu 22,8%. Totodată, în perioada analizată volumul lucrărilor de reparaţii capitale și volumul altor lucrări de construcţii a scăzut cu 9,5% și respectiv cu 5,4%.

Admit că datele pentru trimestrul patru ar putea schimba tabloul general, însă nu cu mult. Iar aceasta permite de concluzionat că, pentru piaţa construcţiilor, anul 2024 a fost unul destul de dificil, iar creşterile înregistrate – destul de modeste, comparativ cu potenţialul care există.

Î: Vorbind de potenţial nevalorificat, vă referiţi şi la autorizaţiile de construire eliberate de autorităţi? Pentru că există opinia că numărul acestora este mai mic decât ar fi trebuit să fie.    

V.G.: Acest indicator într-adevăr este relevant atunci când vorbim despre dezvoltarea pieţei construcţiilor. Şi trebuie să constatăm că tendinţele înregistrate în anii precedenţi s-au păstrat şi chiar s-au aprofundat în 2024.

Dacă în primele şase luni s-au eliberat cu 1,4% mai puţine autorizaţii de construire, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2023 (în special a descrescut numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri nerezidențiale – 6,2%), atunci în primele nouă luni descreşterea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a fost de 7,4%. Descreşteri s-au înregistrat atât în ceea ce ţine de autorizaţiile de construire pentru clădiri rezidenţiale (-3,2%), cât şi în cazul autorizaţiilor de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-15,6%). Relevanţi în special sunt indicatorii care vizează Chişinăul, acolo unde se atestă cea mai mare necesitate de impulsionare a pieţei construcţiilor. Astfel, în primele nouă luni ale anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a descrescut cu 12,1%, iar pentru clădiri nerezidenţiale – cu 2,6%.   

Repet, nu cred că datele pentru trimestrul patru pot schimba cu mult situaţia, de aceea putem face deja unele concluzii. Iar prima este că, dacă nu se va schimba abordarea faţă de eliberarea autorizaţiilor de construire, nu vom putea vorbi în termeni reali de o creştere relevantă a pieţei construcţiilor in Republica Moldova.

Î: Ce puteţi spune despre interesul faţă de investiţiile în imobile în 2024?

V.G.: Interesul faţă de acest gen de investiţii a crescut cu mult în anul 2024 şi o dovadă sunt inclusiv datele statistice oficiale. Astfel, în ianuarie-septembrie 2024, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut volumul investiţiilor în clădiri rezidenţiale – cu 19,4%, dar şi în clădiri nerezidenţiale – cu 1,3%. Persoanele fizice şi juridice continuă să considere investiţiile în imobile printre cele mai sigure şi de perspectivă şi eu cred că această tendinţă se va aprofunda în continuare, mai ales în ceea ce ţine de capitală, unde se atestă o cerere sporită în acest sens. Iar aceasta a determinat şi creşterea considerabilă a preţurilor la imobile în 2024. Eu am spus şi cu alte ocazii că în ultimii ani populaţia capitalei, potrivit unor estimări, a crescut cu 10-12% (în special, în contul refugiaţilor ucraineni care au decis să rămână aici) şi acest lucru nu are cum să nu se expună şi asupra pieţei imobiliare.

Î: Şi dacă vorbim de probleme, de provocări, care au fost acestea pentru piaţa construcţiilor în 2024?

V.G.: O mare problemă (şi cred că nu voi greşi dacă voi afirma că ea e valabilă pentru întreaga piaţă a construcţiilor şi nu numai) rămâne insuficienţa forţei de muncă. Criza demografică şi exodul masiv al populaţiei îşi spune cuvântul şi în acest sens. Totuşi, vedem că autorităţile depun eforturi pentru liberalizarea pieţei muncii şi aceasta mă determină să privesc puţin mai optimist la evoluţia situaţiei în continuare.

Unele probleme au fost şi sunt generate şi de războiul din Ucraina. Începând de la cele ce ţin de logistică şi terminând cu cele ce ţin de siguranţa investiţiilor. Dar şi în acest sens păstrez o doză anume de optimism, pentru că sunt mai multe indicii că războiul din Ucraina se poate încheia în curând şi lucrurile vor reveni la normal.

Şi, desigur, nu pot trece cu vederea problemele ce ţin de cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător, inclusiv a activităţilor pe piaţa construcţiilor. La aceste probleme eu m-am referit nu o dată şi nu cred că e cazul să revin. Unicul lucru pe care l-aş accentua în context este că respectivele probleme pot fi soluţionate prin dialog. Important e să existe voinţă în acest sens.

Î: Cum vedeţi evoluţia din continuare a pieţei construcţiilor din Republica Moldova?

V.G.: Mai corect ar fi să spun cum mi-aş dori să evolueze lucrurile în continuare. Şi aici aş menţiona rolul important ce revine domeniului construcţiilor în economia naţională. Dacă pornim de la acest rol, eu cred că ar trebui ca agenţii economici din domeniu şi factorii decizionali să iniţieze un amplu proces de consultări pentru a determina toate obstacolele ce împiedică dezvoltarea pieţei construcţiilor în ritm accelerat. Odată eliminate aceste obstacole, se va îmbunătăţi semnificativ situaţia de pe piaţa construcţiilor, iar aceasta va influenţa benefic întreaga economie naţională. Aceasta este marea mea dorinţă în plan profesional legată de anul 2025 şi sper că se va îndeplini.