În cadrul unui interviu pentru www.tribuna.md, Viorel Godea, Director general al companiei „Lagmar-Impex”, a vorbit despre provocările, aşteptările şi planurile pentru 2023.

T: Dle Director, a început anul 2023. Cum credeţi că va fi acesta pentru economia naţională, în general?

V.G.: Deşi suntem abia la început de an, deja putem face unele concluzii de ordin general despre cum va fi 2023 pentru economia naţională. În primul rând, este absolut evident că marea majoritate a domeniilor de activitate vor fi afectate în continuare de războiul din ţara vecină. Din păcate, starea de incertitudine în acest domeniu continuă şi nu cred că veţi găsi pe cineva care să vă poată spune cu siguranţă ce scenarii se vor derula, la ce să ne aşteptăm, ce noi provocări pot apărea etc. Aceasta ne obligă pe noi, oamenii de afaceri, să abordăm cu prudenţă sporită posibilele evoluţii economice. Şi respectiva afirmaţie cred că este valabilă nu doar în cazul agenţilor economici din Moldova, ci şi din alte ţări. Or, războiul din ţara vecină are repercusiuni şi la nivel regional, dar şi la nivel mondial.

În al doilea rând, trebuie să avem în vedere şi faptul că acea criză economică generată de pandemia de COVID-19 nici pe departe nu poate fi considerată ca şi depăşită. Avem în continuare sectoare ale economiei naţionale extrem de vulnerabile, iar această vulnerabilitate se propagă în lanţ la nivelul întregii economii naţionale.

În al treilea rând, chiar dacă se atestă o tendinţă spre ameliorare, totuşi şocul puternic provocat de inflaţia record de anul trecut continuă să se resimtă, ceea ce iarăşi nu are cum să nu afecteze economia naţională.

Deci, avem un set întreg de factori care ne determină să abordăm cu maximă prudenţă previziunile economice pentru anul 2023.

T: Intenţionat aţi trecut cu vederea politica bugetar-fiscală pentru anul 2023, care este un fel de „constituţie” pentru mediul de afaceri? Vă întreb pentru că anul trecut aţi avut unele expuneri în acest sens.

V.G.: Înţeleg aluzia dvs. – sugeraţi că în aceste timpuri deloc uşoare ar fi fost cazul ca politica bugetar-fiscală să poarte un caracter stimulator sporit pentru a ajuta business-ul să treacă mai uşor peste provocările menţionate mai devreme. Da, probabil, aşa şi ar fi trebuit să se întâmple, dar eu am spus şi cu alte ocazii şi acum voi menţiona din nou – trebuie să avem în vedere şi posibilităţile reale pe care le are statul. În condiţiile în care criza energetică a determinat o schimbare de priorităţi din partea statului, în condiţiile în care asistăm la un grad tot mai mare de îndatorare pe exterior şi pe interior, în condiţiile în care abia de se găsesc bani pentru suportul acordat în cadrul unor programe sociale de importanţă sporită, ar fi fost prea optimist să ne aşteptăm la careva minuni pentru business incluse în politica bugetar-fiscală. Ea este cea care este – luăm act de acest document important, ne ajustăm unele planuri în funcţie de prevederile sale şi mergem mai departe.

T: Deci, nu aşteptaţi nimic de la stat în 2023?

V.G.: Nu aştept careva măsuri cu caracter financiar, cum ar fi, spre exemplu, diminuarea unor impozite sau taxe. Pentru că, repet, înţeleg situaţia dificilă în care este bugetul ţării, având şi un deficit de circa 18 mlrd. lei. Dar, statul poate ajuta business-ul şi pe alte căi. Spre exemplu, prin debirocratizarea unor activităţi, prin perfecţionarea cadrului de reglementare, prin suportul acordat unor categorii de cetăţeni, care, în final, se expune asupra capacităţii de cumpărare a acestora etc. Deci, e vorba de acţiuni care nu necesită bani din partea statului, nu presupun pierderi la bugetul de stat, dar care pot realmente ajuta business-ul să facă faţă tuturor provocărilor cu care se confruntă. Şi, apropo, în final, tot statul ar avea de câştigat. Or, cu cât mai repede îşi va reveni şi îşi va impulsiona activitatea business-ul, cu atât mai multe venituri din impozite va obţine statul şi va putea face faţă cheltuielilor pe care le are.

T: Anul trecut s-au atestat diminuări alarmante în ceea ce ţine de lucrările de construcţie, dar şi de numărul autorizaţiilor eliberate în acest sens. La ce să ne aşteptăm în 2023?

V.G.: Eu nu pot decât să-mi exprim speranţa că pe ambele componente menţionate de dvs., situaţia se va îmbunătăţi. Trebuie să înţelegem că domeniul construcţiilor este unul de bază pentru economia naţională. Aici vorbim şi de volumul impozitelor achitate, şi de numărul de locuri de muncă create, şi de importantul rol social pe care-l joacă, contribuind la asigurarea spaţiului locativ şi nelocativ necesar oamenilor etc. Ca să nu mai vorbim de faptul că de domeniul construcţiilor depind multe alte domenii importante – începând de la producţia de mobilă şi terminând cu activităţile de creditare desfăşurate de instituţiile bancare. De aceea, chiar dacă sunt destul de prudent în aprecierile pe care le fac vorbind de previziuni, totuşi aş spune că e important ca în 2023 să asistăm la o îmbunătăţire a situaţiei în domeniul construcţiilor.

T: Compania dvs. pe ce va pune accentul în 2023?

V.G.: Prioritate absolută pentru noi va fi să avansăm în implementarea proiectului „Cartierul Cluj în Chişinău”. Este un proiect imobiliar inedit şi, totodată, important atât pentru noi şi pentru oamenii ce vor fi beneficiari finali, cât şi, consider, pentru oraşul nostru. Or, e vorba de un cartier absolut nou, cu toată infrastructura necesară pentru a asigura comoditate maximă locuitorilor.

De asemenea, ne vom concentra pe dezvoltarea în continuare a proiectelor finalizate anterior (cum ar fi, spre exemplu „Toro Center”), dar şi vom demara lucrări la două noi proiecte, despre care veţi afla în timpul apropiat.

T: Ce aşteptări aveţi de la anul care a început?

V.G.: Eu aş reformula puţin întrebarea Dvs. şi aş menţiona lucrurile care aş dori să se întâmple în 2023. În primul rând, mi-aş dori să fie pace în regiunea noastră, dar şi stabilitate în Moldova, pentru că numai în condiţii de stabilitate ne putem dezvolta. În al doilea rând, mi-aş dori, dacă nu să se stopeze, cel puţin, să se diminueze exodul peste hotare al cetăţenilor, inclusiv al forţei de muncă calificate. În al treilea rând, mi-aş dori un dialog mai bun cu factorii decizionali, în rezultatul căruia să identificăm cele mai bune soluţii atât pentru business, cât şi pentru stat. În al patrulea rând, mi-aş dori ca procesele inflaţioniste să fie menţinute la un nivel cât de cât acceptabil, iar în al cincilea rând, desigur, ca creditele să se ieftinească, iar accesul la ele să fie cât mai larg.