În cadrul unui interviu acordat pentru TRIBUNA, directorul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Vadim Curmei a vorbit despre obiectivele AIPA pentru anul curent, ce priorități au fost stabilite și la care deja s-a început munca, provocările Agenției și ce își propune echipa pentru a le gestiona, care sunt relațiile Agenției cu solicitanții de subvenții și agricultorii, cum sunt informați și ce beneficii oferă AIPA.

TRIBUNA: Dle. Director, cum a început anul 2020 pentru Agenția pe care o conduceți – AIPA?

Vadim Curmei: Anul 2020 a început cu dreptul pentru AIPA. Începând cu luna ianuarie, Agenția a început să-și onoreze atribuțiile față de fermierii ce au depus cererile în 2019 de solicitare a subvențiilor și au rămase nefinanțate din cauza epuizării Fondului alocat în anul precedent.

De asemenea, o realizare fundamentală pentru facilitarea procesului de subvenționare, a fost lansarea aplicației „depune dosarul on-line” ce permite solicitantului de subvenție să depună dosarul de subvenționare în format electronic, fără a se deplasa la sediul subdiviziunii teritoriale al AIPA. Ca proiect-pilot, solicitanții de subvenții vor putea depune dosare electronice pentru 4 submăsuri de sprijin. Pe parcurs, acest modul va fi extins ca să poată fi aplicat şi pentru celelalte submăsuri de sprijin. Principala facilitate a acestei aplicații este că producătorii agricoli vor economisi timp și resurse pentru depunerea dosarului de subvenționare.

La începutul lunii februarie, AIPA a marcat 10 ani de activitate, fiind un bun prilej pentru Agenție de a celebra 10 ani de susținere, promovare, dezvoltare a sectorului agricol, inclusiv a zonelor rurale din Republica Moldova. Rezultatele a 10 ani de activitate a AIPA sunt cuantificate prin debursarea a circa 6 milrd. de lei sub formă de subvenții pentru 400 mii de obiecte investiționale dar și atragerea pe această cale a investițiilor în sectorul agricol și rural în valoare de peste 35 miliarde de lei, investiții ce au generat crearea a peste 10 mii locuri de muncă.

T: Ce obiective aveți stabilite pentru anul curent?

V.C.: Cel mai primordial pentru noi rămâne a fi asigurarea unui proces de subvenționare echitabil, eficient și transparent în gestionarea măsurilor de sprijin post-investiționale, cât și în avans.

De asemenea, AIPA și-a propus implementarea a 3 Măsuri noi de subvenționare în avans orientate spre îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural.

Măsurile de suport vor fi direcționate spre îmbunătățirea infrastructurii localităților rurale (solicitant al subvenției fiind autoritatea publică locală), dar și spre diversificarea activităților non-agricole, măsură orientată pentru mediul de afaceri.

Pentru fiecare dintre măsurile stabilite, alocația financiară anuală din FNDAMR va constitui un cuantum de până la 5%, ce reprezintă circa 50 milioane de lei.

De asemenea, urmează să pregătim instituția pentru implementarea plăților directe pe cap de animal. În acest sens, AIPA va elabora modulul de rigoare pentru implementarea noii măsuri de sprijin precum și pregătirea procedurilor interne de implementare.

La capitolul „digitalizarea proceselor de subvenționare” AIPA va extinde aria de conectare prin interoperabilitatea sistemelor informaționale cu alte instituții abilitate, fiind direct orientate spre facilitarea procesului de depunere a cererilor de subvenționare.

Pentru a demonstra angajamentul pentru protecția datelor procesate, ne propunem implementarea sistemului de management al securității informației conform ISO 27001:2013, dar și menținerea în funcționalitate a standardelor deja implementate.

Întru facilitarea procesului de examinare a cererilor depuse de solicitanții de subvenții, inclusiv în contextul implementării recomandărilor Curții de Conturi, AIPA își propune majorarea efectivului limită de angajați în cadrul Agenției prin instituirea unor subdiviziuni noi, cum ar fi „plăți directe”, „subvenții în avans”.

Un rol important va juca în continuare promovarea imaginii instituției prin implicarea acesteia în diverse activități de promovare, inclusiv menținerea unui dialog continuu și eficient cu mass media.

T: Care sunt cele mai mari provocări ce stau acum în faţa sistemului de subvenţionare în agricultură?

V.C.: Principala provocare, cu care ne confruntăm, este insuficiența surselor financiare ale Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. Chiar dacă anul curent, valoarea fondului constituie 1 miliard de lei, fiind în creștere cu 50 milioane lei față de anul 2019, AIPA nu va putea să-și onoreze toate angajamentele față de solicitanții de subvenții, din cauza trecerii restanțelor de la an la an. În discuții cu MADRM, MF, CS mizăm pe majorarea Fondului la rectificarea Legii bugetului de stat.

Totodată, lipsa surselor financiare pentru dezvoltarea sistemelor informaționale ale Agenției poate fi considerată o provocare. Noi depunem tot efortul în identificarea acestor surse ce urmează a fi direcționate către crearea și punerea în funcțiune a Sistemului Informațional Integrat Agricol. De ce este nevoie de acest sistem? Pentru că fără el, AIPA nu va putea implementa cea de-a IV-a prioritate stabilită în „Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală”, mă refer aici anume la „plățile directe”.

Ca rezultat al fluctuației cadrelor, pentru edificarea unei echipe competente în administrarea, procesarea și verificarea investițiilor efectuate de către potențialii beneficiari de subvenții, o provocare pentru noi rămâne formarea și instruirea continuă a cadrelor AIPA.

T: Ce ar trebui de făcut pentru a spori eficiența sistemului de subvenționare în agricultură?

V.C.: Acordarea subvențiilor din partea statului pentru sectorul agricol reprezintă o pârghie eficientă atât pentru atragerea investițiilor în agricultură, cât şi la dezvoltarea sectorului în sine. Pentru ca sectorul dat să devină cât mai atractiv, dar și eficient este necesar să avem o colaborare strânsă atât cu partenerii din țară, precum și cu cei de peste hotare. Mă refer la dezvoltarea sistemului de subvenționare. Totodată, preluarea bunelor practici internaționale, de asemenea ne-ar ajuta să devenim o instituție ce ar permite să funcționăm corect conform standardelor internaționale, dar și să putem ulterior atrage fonduri externe.

T: Cum aţi caracteriza dialogul/relaţia cu fermieri/beneficiarii de subvenţii?

V.C.: Pentru a atinge nivelul de performanță maxim în procesul de subvenționare trebuie sa ne asigurăm că solicitanții de subvenții sunt bine serviți, mai ales, că sunt bine și în timp util informați. Astfel, AIPA, tradițional, la începutul fiecărui an de subvenționare, organizează campanii de informare la nivel național, având ca obiectiv informarea pe larg a potențialilor beneficiari de subvenții despre oportunitățile de finanțare din FNDAMR. Vă aduc un exemplu: în perioada 20 – 31 ianuarie curent, AIPA în parteneriat cu MADRM și cu suportul financiar al Moldova Agroindbank a desfășurat mai multe sesiuni informative desfășurate în toate raioanele țării, fiind instruiți 2 120 de producători agricoli și 620 primari, potențiali beneficiari de subvenții.

Activitatea noastră nu se oprește aici, și în fiecare an, organizăm ședințe consultative cu asociațiile de profil din domeniul agricol și mediul rural, unde sunt analizate impedimentele și problemele cu care se confruntă producătorii agricoli/solicitanții de subvenții în procesul de depunere a cererilor de solicitare a sprijinului financiar.

De aceea, preocuparea de a îmbunătăți dialogul și relația cu fermierii, cu reprezentanții acestora și toți cei interesați de domeniul agricol este un obiectiv strategic deosebit de important pentru AIPA, condiție fără de care creșterea eficienței și o mai bună îndeplinire a misiunii sale nu se pot realiza. Reiterez necesitatea și utilitatea unei platforme unice de comunicare între antreprenorii agricoli, asociațiile de profil, dar și autoritățile centrale cât și locale, pentru valorificarea oportunităților de investiții în agricultură și domeniile conexe.

T: În ce relaţii este AIPA cu alte structuri ale statului ce au activități conexe cu domeniul Dvs. de competenţă?

V.C.: AIPA a progresat foarte mult în relațiile sale cu alte structuri ale statului în domeniul de activitate. A fost asigurată interoperabilitatea sistemului informațional al AIPA cu alte structuri cu care interacționăm: Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Agenția Servicii Publice (pe segmentul cadastru), etc.. Digitalizarea proceselor de lucru și a interoperabilității cu alte instituții abilitate, este orientată direct spre facilitarea procesului de procesare a cererilor de subvenționare și spre diminuarea birocratizării administrative.

Totodată, în procesul de îmbunătățire a politicilor publice, AIPA colaborează cu asociațiile de profil, societatea civilă, specialiști din domeniu și organul central de specialitate – MADRM.

T: În ce măsură preluaţi practicile internaţionale? Cu ce parteneri externi aveţi relaţii de colaborare eficiente?

V.C.: Datorită implementării Proiectului de asistență tehnică Twinning, dedicat „Consolidării capacităților şi competențelor Agenției de Intervenție şi Plăți pentru Agricultură din Moldova în vederea administrării măsurilor de sprijin în domeniul Dezvoltării Rurale conform normelor și standardelor UE” , a fost posibil preluarea bunelor practici europene prin aplicarea metodologii de subvenționarea conform cerințelor și standardelor UE, și implicit, trecerea de la subvenționarea post-investițională la cea în avans.

Activitatea de colaborare internațională desfășurată de AIPA în relația cu instituții omoloage din străinătate, în special din Uniunea Europeană, precum şi cu alte organisme şi organizații internaționale este o premisă importantă pentru rezultatele bune țintite de Agenție în întreaga sa activitate, sub toate aspectele.

De asemenea, țin să remarc fructuoasa colaborare de-a lungul unui deceniu dintre AIPA și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) precum și cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) din România, având semnate Protocoale de Cooperare Interinstituționale, ceea ce ne-a permis o dezvoltare instituțională mai accelerată, dar și apropierea de structurile europene în contextul aspirațiilor Republicii Moldova de aderare la UE și, care, ar facilita asimilarea fondurilor europene pentru agricultură și participarea în cadrul proiectelor UE.

Totodată, în perioada imediat următoare, ne propunem să implementăm un alt Proiect Twinning, acesta ne va permite acreditarea AIPA de către partenerii UE, pentru a recunoaște Agenția drept o Instituție de Plăți la nivel european cu posibilitatea de gestionare a fondurilor UE.

T: În general, cum v-aţi dori să fie anul 2020 pentru AIPA?

V.C.: Pentru anul 2020 ne dorim cu toții să reușim să asigurăm în continuare gestionarea corectă și transparentă a Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Ne dorim să contribuim împreună cu alți parteneri, atât de la nivel național, precum și internațional, la modernizarea sistemului de subvenționare a sectorului agricol din țara noastră, pentru a asigura servicii de calitate și echitabile pentru producătorii agricoli din Republica Moldova.

Totodată, personal, îmi doresc ca echipa AIPA să fie una pro-activă, să aibă o prestație bună şi o creștere continuă a abilităților profesionale, o deschidere la schimbare şi dorința de a acumula mereu cunoștințe noi în domeniul dat.

T: Vă mulțumim!

Cristina Pendea