Vadim Curmei, directorul general al Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA), în cadrul unui interviu pentru TRIBUNA a vorbit despre realizările și provocările din 2020, dar și a spus ce planuri are instituția pe care o conduce pentru anul început recent.

TRIBUNA: Dle Director, care au fost cele mai mari realizări ale AIPA în anul 2020?

Vadim Curmei: Anul 2020 a fost un an cu provocări, care a demonstrat că, cu eforturi comune, se pot realiza obiective consecvente. În acest an, când sectorul agricol a suferit pierderi în urma calamităților naturale și a fost compromisă recolta așteptată, suma subvențiilor post-investiționale solicitate de producătorii agricoli este în creștere cu 36 mil. lei față de anul trecut, atingând cifra de 1218 mil. lei.

Urmare a subvențiilor solicitate în anul curent, a fost posibilă atragerea investițiilor în sectorul agroindustrial și în ramurile conexe acestuia de peste 4,5 miliarde lei, în creștere față de anul 2019 cu 15%, iar investițiile efectuate de către solicitanții de subvenții au generat crearea a peste 2000 locuri noi de muncă.

În premieră, în anul 2020, AIPA a acordat subvenții în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural, măsură mult așteptată de către autoritățile publice locale, dar și de către antreprenorii din domeniul non-agricol. Totodată, am reușit să lansăm platforma „Depunerea dosarului de solicitare a sprijinului financiar on-line”. Prin implementarea acestei platforme, producătorii agricoli au posibilitate să depună dosarul on-line pentru 4 măsuri de sprijin finanțate din fond, dar ne propunem dezvoltarea acesteia și pentru aplicarea către alte măsuri.

În luna septembrie, a demarat proiectul Twinning „Sprijin suplimentar pentru agricultură, dezvoltare rurală și siguranța alimentară”, finanțat de Uniunea Europeană. Astfel, proiectul va oferi suport Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară, în vederea consolidării capacităților instituționale drept scop fiind realizarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere.

T.: În ce măsură ați reușit realizarea planurilor trasate la începutul anului?

V.C.: Pe parcursul anului am demarat toate activitățile planificate. Care ne-a reușit mai bine, care – mai puțin, dar, totuși, peste 80% din activitățile trasate au fost realizate. Practic, în acest an, activitățile planificate cu instituțiile similare de peste hotare au avut o amploare mai modestă, limitându-ne la discuții on-line și activități asigurate de la distanță.

T.: Cum a afectat pandemia activitatea AIPA în 2020?

V.C.: În condițiile impuse de pandemie, AIPA s-a conformat deciziilor Guvernului și ale Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și a întreprins măsurile necesare întru diminuarea și protejarea atât a angajaților, cât și a potențialilor solicitanți de subvenții.

T.: În ce direcție a evoluat cel mai mult sistemul de subvenționare în agricultură în 2020?

V.C.: În anul curent, cele mai multe mijloace financiare au fost direcționate spre subvenționarea post-investițională a producătorilor agricoli. Din totalul surselor financiare administrate, 80% au fost valorificate de această modalitate de subvenționare. Cea mai mare pondere a solicitărilor de subvenții sunt îndreptate spre stimularea investițiilor în: dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și procesare; tehnicii și utilajului agricol; înființarea, modernizarea plantațiilor multianuale și defrișarea celor neproductive; dezvoltarea sectorului zootehnic; rambursarea ratei dobânzii la creditele accesate de producătorii agricoli etc.

T.: Ce provocări ați întâmpinat și cum le-ați făcut față?

V.C.: Principala provocare, cu care ne confruntăm, este insuficiența surselor financiare ale Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. În pofida faptului că în anul 2020 valoarea fondului a constituit 1200 mil. lei, oricum AIPA are posibilitate să își onoreze toate angajamentele față de solicitanții de subvenții, drept rezultat al epuizări surselor din Fond. În discuții cu autorităților administrației publice centrale, mizăm pe majorarea fondului pentru anul 2021.

Totodată, lipsa surselor financiare pentru dezvoltarea sistemelor informaționale poate fi considerată o provocare, deoarece depunem tot efortul în identificarea acestor surse ce urmează a fi direcționate către crearea și punerea în funcțiune a Sistemului Informațional Integrat Agricol. Fără acest sistem, AIPA nu va putea implementa cea de-a IV-a prioritate stabilită în Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală, și anume „plățile directe”.

O provocare rămâne a fi formarea continuă a personalului AIPA, ca rezultat al fluctuației cadrelor, pentru edificarea unei echipe competente în administrarea, procesarea și verificarea investițiilor efectuate de către potențialii beneficiari de subvenții.

T.: Ce tendințe au ieșit în evidență în 2020 în domeniul pe care-l administrați?

V.C.: În 2020, Cabinetul de miniștri a operat modificări la actele normative relevante procesului de subvenționare. Principalele modificări constau în:

– acordarea subvențiilor majorate migranților reveniți, care efectuează investiții în sectorul agricol prin mecanismul subvențiilor post-investiționale dar și subvenții în avans pentru dezvoltarea proiectelor start-up;

– ajustarea condițiilor de acordare a sprijinului financiar grupurilor de producători agricoli pentru comercializarea producției agricole prin intermediul grupului de producători pentru care s-au asociat;

– îmbunătățirea condițiilor de acordare a subvențiilor producătorilor agricoli la accesarea creditelor de la băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare la încheierea contractelor de leasing. Producătorul agricol va solicita subvenția odată cu achitarea ultimei rate și trecerea în proprietate a bunului;

– majorarea plafonului de subvenționare de la 3,0 mil. lei la 5,0 mil. lei per beneficiar pentru stimularea investițiilor în crearea/renovarea fermelor zootehnice. Prin această modificare va spori atractivitatea investițiilor în dezvoltarea sectorului dat;

– majorarea subvențiilor pentru compensarea parțială a cheltuielilor suportate la irigarea terenurilor agricole.

Toate modificările aprobate au drept scop optimizarea și eficientizarea politicii statului în domeniul subvenționării în agricultură și mediul rural.

T.: Cum vedeți evoluția domeniului pe care-l administrați în 2021?

V.C.: În anul 2021 AIPA va implementa un nou mecanism de plată pentru întreținătorii de animale și anume plăți directe per cap de animale. Prin această pârghie se urmărește atât sporirea numărului de exploatații zootehnice autorizate, ca urmare a înregistrării fermelor din rândurile deținătorilor casnici, cât și creșterea numărului de animale exploatate, ca urmare a stopării sacrificării animalelor și a interesului de a deține un număr mai mare de animale.

O altă noutate va fi susținerea Grupurilor de Acțiune Locală – abordarea LEADER. Abordarea LEADER este un instrument de dezvoltare rurală teritorială și face parte din politica de dezvoltare rurală a UE. Cadrul normativ prevede un astfel de stimulat, dar pentru implementarea acestuia este necesar, ca în perioada imediat următoare, să fie elaborat regulamentul cu privire la modul de implementare a abordării LEADER în Republica Moldova.

Totodată, va continua procesul de recepționare a dosarelor depuse prin mecanismul de plată a subvențiilor post-investiționale, subvenții în avans pentru dezvoltarea proiectelor start-up și pentru dezvoltarea rurală.

Sigur că, odată cu diversificarea domeniilor de subvenționare, majorarea statelor de personal este inevitabilă. În acest sens ne propunem să promovăm, cu insistență, majorarea numărului de angajați ai AIPA.

T.: Ce priorități aveți pe termen scurt și mediu?

V.C.: Pentru anul 2021 am stabilit activități ambițioase, ce urmează a fi atinse prin efortul consolidat al întregii echipe. Sunt convins că vom izbuti. Pentru perioada următoare, echipa AIPA:

– va lansa un nou mecanism de plată pentru întreținătorii de animale și anume plăți directe per cap de animale care au ca scop revitalizarea sectorului zootehnic;

– va continua recepționarea dosarelor depuse prin mecanismul de plată a subvențiilor post-investiționale, subvenții în avans pentru dezvoltarea proiectelor start-up și pentru dezvoltarea rurală;

– va implementa proiectul Twinning, ce va contribui la acreditarea AIPA de către partenerii din UE, pentru a recunoaște Agenția ca o instituție de plăți la nivelul UE, cu posibilitatea de gestionare a fondurilor UE;

– va continua procesul de digitalizare prin conectarea sistemelor informaționale cu alte instituții abilitate, fiind direct orientate spre facilitarea procesului de depunere a cererilor de subvenționare;

– va demonstra angajamentul pentru protecția datelor procesate. În acest sens se propune implementarea sistemului de management al securității informației conform ISO 27001:2013;

– va asigura funcționalitatea Sistemului de Management al Calității ISO 9001:2015 și Sistemul de Management Anti-mită, ISO 37001:2016;

– va identifica și încheia acorduri de cooperare cu parteneri cheie în vederea facilitării accesului producătorilor agricoli la finanțare;

– va contribui la diversificarea și menținerea relațiilor interinstituționale, atât la nivel național precum și pe extern etc.

Cristina Parfeni