În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, directorul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Vadim Curmei, a vorbit despre campania de recepționare a solicitărilor de acordare a compensației din partea agricultorilor afectați de secetă și grindină, ce presupun subvenții start-up, cele post-investiționale, despre modificările aduse FNDAMR, dar și despre planurile AIPA până la sfârșitul anului.

CURENTUL: Dnul Curmei, în ce regim activează AIPA pentru a oferi suport agricultorilor privind subvențiile solicitate?

Vadim Curmei: La moment, angajații AIPA își asigură atribuțiile de serviciu în conformitate cu cadrul normativ. Zilnic, atât subdiviziunile teritoriale, cât și aparatul central al Agenției au prezența fizică la serviciu.

C: Cu ce s-a soldat campania de depunere a solicitărilor din partea agricultorilor care au suferit în urma secetei, grindinei, pentru obținerea compensațiilor?

V.C.: După cum se cunoaște, în acest an, Agenția a oferit compensații producătorilor agricoli pentru diminuarea consecințelor cauzate de calamitățile naturale asupra recoltei anului 2020. În acest sens, Guvernul a identificat 300 mil. lei pentru acoperirea parțială a pierderilor suportate de către producătorii agricoli.

În rezultat, AIPA a recepționat 1 626 de dosare depuse de către 1 593 producători agricoli, în sumă de 306 mil. lei (dintre care 1591 de dosare pentru diminuarea consecințelor provocate de calamitățile naturale ce au afectat culturile cerealiere de grupa I (secetă) și 35 dosare pentru grindină).

Pe conturile a 1 577 agenți economici s-au achitat 290,4 mil. lei (dintre care 1 544 – cereri pentru secetă în sumă de 287,9 mil. lei și 33 cereri – grindină în sumă de 2,5 mil. lei).

La solicitarea producătorilor agricoli, Guvernul a alocat suplimentar 24 mil. lei pentru alocarea compensațiilor fiind anunțat un nou apel de recepționare a cererilor până la data de 15 noiembrie curent. La situația din 14 noiembrie curent, AIPA a recepționat 163 cereri în sumă de 37,2 mil. lei, cereri ce urmează a fi examinate și ulterior autorizare spre plată.

C: Guvernul a aprobat modificări privind repartizarea mijloacelor din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Haideți să clarificăm acest aspect. Ce schimbări vor fi făcute și cine vor beneficia de ele?

V.C.: Într-adevăr, recent, Guvernul a operat modificări la actele normative relevante procesului de subvenționate. Principalele modificări constau în:

– acordarea subvențiilor majorate migranților reveniți, care efectuează investiții în sectorul agricol prin mecanismul subvențiilor post-investiționale dar și subvenții în avans pentru dezvoltarea proiectelor strat-up;

– ajustarea condițiilor de acordare a sprijinului financiar grupurilor de producători agricoli pentru comercializarea producției agricole prin intermediul grupului de producători pentru care s-au asociat;

– îmbunătățirea condițiilor de acordare a subvențiilor producătorilor agricoli la accesarea creditelor de la băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare la încheierea contractelor de leasing. Producătorul agricol va solicită subvenția odată cu achitarea ultimei rate și trecerea în proprietate a bunului;

– majorarea plafonului de subvenționare de la 3,0 mil. lei la 5,0 mil. lei per beneficiar pentru stimularea investițiilor în crearea/renovarea fermelor zootehnice. Prin această modificare va spori atractivitatea investițiilor în dezvoltarea sectorului dat;

– majorarea subvențiilor pentru compensarea parțială a cheltuielilor suportate la irigarea terenurilor agricole de la 1,2 lei pentru fiecare 1m3 de apă utilizată la 2,4 lei pentru fiecare 1m3.Toate modificări operate au fost ca scop optimizarea și eficientizarea politicii statului în domeniul subvenționării în agricultură și mediul rural.

C: AIPA a lansat al treilea apel de recepționare a cererilor de solicitare a subvențiilor în avans pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural. Oferiți-ne detalii despre celelalte două apeluri deja finisate și cu ce se deosebește acesta?

V.C.: În premieră, în anul curent, din sursele FNDAMR au fost alocate subvenții în avans pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural. Sursele financiare sunt direcționate spre implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii localităților, dar și diversificarea activităților non-agricole, iar subiecți ai subvențiilor în avans sunt atât autoritățile publice locale, cât și entități economice cu profil non-agricol.

În anul 2020 au fost lansate două apeluri de recepționare a cererilor de acordare a subvenției în avans pentru dezvoltarea mediului rural. Astfel, unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi au depus mai multe dosare și ca rezultat, ponderea acestora din totalul dosarelor recepționate a constituit 88,4%.

Conform datelor procesate, au fost selectate spre finanțare 77 proiecte investiționale în sumă de 66,2 mil. lei cu planificarea investiților în dezvoltarea localităților de circa 100 mil. lei.

În urma evaluării preliminare a cererilor de acordare a subvenției în avans s-a constatat că urmează a fi:

– renovarea a 14 clădiri publice;- modernizarea a 15 km de drumuri publice locale;

– reabilitarea a 2 km de sisteme ce alimentează cu apă și modernizate 2 stații de pompare a apei;

– reabilitarea a 5 km de sistem de canalizare;

– modernizarea a 40 km de iluminat stradal;

– achiziționarea a 18 vehicule și 34 echipamente de deszăpezire și întreținere a spațiilor verzi.

C: Subvențiile post – investiționale. De ce agricultorii trebuie să aplice pentru obținerea acestor subvenții și care sunt regulile?

V.C.: Să pornim de la aceea că subvenția este un sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în dezvoltarea agriculturii și mediului rural. Condițiile pentru obținerea subvenției variază în dependență de complexitatea proiectului investițional.

Pentru a obține sprijin financiar, solicitanții de subvenții trebuie să întrunească următoarele criterii:

– au la bază un plan de afaceri care demonstrează eficiența proiectului realizat;

– au procurat bunuri ce au contribuit la modernizarea obiectelor investiționale;

– nu au restanţe la bugetul public naţional, în momentul depunerii cererii de obținere a subvenţiilor posti-investiționale;

– dispun de apartenență la una dintre asociațiile producătorilor agricoli cu profil agricol;

– dovedesc, prin acte confirmative, realizarea investiţiei;

– nu sunt incluși în Lista de interdicție a beneficiarilor de subvenţii și nu sunt în proces de insolvabilitate sau lichidare;

– sunt deţinători legali ai bunurilor imobile în/pe care se efectuează investiţia şi proprietari ai bunurilor mobile ce constituie obiect al investiţiei.

C: Proiectele start-up. Din ce surse sunt finanțate și cine sunt eligibili pentru acestea?

V.C.: Începând cu anul 2018, AIPA a dat startul procesului de recepționare a cererilor de acordare a subvenției în avans pentru dezvoltarea proiectelor start-up. Anual, până la 5% sau cca 50 mil. lei din valoarea Fondului Național de Dezvoltare în Agricultură și Mediul Rural sunt direcționate pentru dezvoltarea proiectelor start-up.

Beneficiari ai subvențiilor în avans pot fi tinerii și femeile fermieri ce se lansează prima dată în activitate economică inclusiv, migranții reveniți de peste hotare.

Suportul statului în lansarea noilor afaceri, constituie 65% sau până la 650 mii lei iar valoarea proiectului investițional nu poate depăși 1 milion de lei.

Domeniile de sprijin eligibile pentru acordarea subvențiilor în avans au rămas aceleași, stimularea investiţiilor pentru:

– producerea legumelor și a fructelor pe teren protejat (serii, solarii, tuneluri);

– înființarea și modernizarea plantațiilor multianuale;

– utilarea și renovarea tehnologică a fermelor zootehnice;

– procurarea animalor de prăsilă și menținerea fondului genetic al acestora;

– dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare.

C: Apropo, cum decurge digitalizarea procesului de recepționare a solicitărilor de subvenții?

V.C.: Întru dezvoltarea platformei de servicii electronice, în anul curent, cu suportul Băncii Mondiale, a fost lansată platforma „Depunerea dosarului de solicitare a sprijinului financiar on-line”. Odată cu implementarea acestei platforme, producătorii agricoli au posibilitate să depună dosarul on-line pentru 4 măsuri de sprijin, finanțate din FNDAMR , dar ne propunem dezvoltarea acesteia și pentru aplicarea altor noi măsuri.

Pentru a se percepe eficiența platformei, AIPA a elaborat Ghiduri video de utilizare al aplicației, destinate solicitanților de subvenții, ce poate fi accesată pe pagina web a Agenției. Este necesar să menționez că, dezvoltarea aplicației reprezintă un prim pas de simplificare a procedurilor de lucru cu potențialii beneficiari de subvenții, astfel, solicitanții să economisească timp și resurse pentru depunerea dosarului de obținere a subvențiilor.

Totodată, cu suportul MADRM ne-a reușit aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional „Evidența solicitanților și beneficiarilor de subvenții”. Sistemul informațuinal este constituit dintr-un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, mijloace tehnice de programe şi metodologii, aflate în interconexiune, şi destinat înregistrării, păstrării, prelucrării, utilizării informaţiilor cu privire la solicitanţii de subvenţii, din momentul înregistrării acestora şi până în momentul arhivării datelor.

C: Ce își propune AIPA să realizeze până la sfârșitul anului?

V.C.: În perioada imediat următoare AIPA:

– va continua examinarea dosarelor depuse prin mecanismul de plată a subvențiilor post-investiționale, subvenții în avans pentru dezvoltarea proiectelor start-up și pentru dezvoltarea rurală;

– va testa și extinde domeniul de aplicare a sistemului „Depune dosarul on-line” pentru ca producătorii agricoli să poată depune dosarul de solicitare a sprijinului financiar de la distanță;

– va continua procesul de digitalizare prin conectarea sistemelor informaționale cu alte instituții abilitate, fiind direct orientate spre facilitarea procesului de depunere a cererilor de subvenționare;

– va implementa proiectul Twinning care va contribui la acreditarea AIPA de către partenerii din UE, pentru a recunoaște agenția ca o Instituție de Plăți la nivelul UE, cu posibilitatea de gestionare a fondurilor UE;

– va asigura funcționalitatea Sistemului de Management al Calității ISO 9001:2015 și Sistemul de Management Anti-mită, ISO 37001:2016;

– va demonstra angajamentul pentru protecția datelor procesate. În acest sens se propun implementarea sistemului de management al securității informației conform ISO 27001:2013;

– va identifica și încheia Acorduri de cooperare cu parteneri cheie în vederea facilitării accesului producătorilor agricoli la finanțare;

– va contribui la diversificarea și menținerea relațiilor interinstituționale, atât la nivel național precum și pe extern.

C: Vă mulțumim!

Cristina Parfeni