Ce este un test de integritate profesională, câţi funcţionari din Republica Moldova au picat testul de integritate, e uşor sau nu să fii testor de integritate al CNA – sunt unele din întrebările la care a răspuns şefa Direcţiei testarea integrităţii profesionale din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, Tatiana Pavalachi. Despre „culisele” acestui instrument de prevenire a corupţiei al CNA, din care aflăm despre curajul unor ofiţeri, care şi-au riscat viaţa şi sănătatea, în cadrul testelor, acceptând să meargă „sub bisturiul” persoanei testate, citiţi în interviul acordat pentru OFICIAL.

Doamnă Pavalachi, spuneţi-ne, vă rog, ce reprezintă în sine „testarea integrităţii profesionale”?

Testarea integrităţii profesionale este o activitate în care CNA verifică dacă agentul public, în cadrul exercitării obligațiunilor de serviciu, respectă obligaţiile de integritate profesională şi anume:

– nu admite manifestări de corupţie;

– denunţă organelor competente orice tentativă de a fi implicat în manifestări de corupţie;

– denunţă influenţele necorespunzătoare, declară cadourile şi conflictul de interese, în conformitate cu legislaţia.

Cum arată un test de integritate profesională şi cum se desfăşoară această acţiune?

Deseori sunt întrebată cum se face testul de integritate, avem vreun aparat sau ceva de genul ăsta. Integritatea profesională nu poate fi măsurată cu ajutorului unui aparat, cum ar fi testarea la poligraf. Este un proces mult mai complicat, prin care testorul creează şi aplică o situaţie virtuală, simulată, similară celei din activitatea de serviciu a agentului public, în vederea urmăririi şi stabilirii reacţiei şi a conduitei acestuia. Spre exemplu: testorul simulează comiterea unei contravenții şi urmărește reacţia funcționarului – dacă acesta sancționează comportamentul testorului sau dă de înțeles că situația poate fi rezolvată pe loc în schimbul unei recompense.

Care pot fi rezultatele testului de integritate şi când înţelegem că un funcţionar a picat testul?

În activitatea noastră de testare a integrităţii profesionale avem trei tipuri de rezultate: pozitiv, negativ şi neconcludent. Rezultat pozitiv: dacă agentul public testat a dat dovadă de integritate profesională, adică a refuzat mita sau serviciile oferite de testor. Rezultat negativ: atunci când agentul public se implică în manifestări de corupţie. Tot rezultat negativ este calificată nedenunţarea tentativei de corupere la instituţiile competente, nedenunțarea influenţelor necorespunzătoare, nedeclararea cadourilor şi a conflictelor de interese în conformitate cu legislaţia. Impasibilitatea agentului public şi lipsa de reacţie în momentul în care este supus testului sau după consumarea testului, la fel se consideră rezultat negativ.

Al treilea tip de rezultat este cel neconcludent. Şi aceasta se întâmplă destul de des. Rezultat neconcludent: dacă comportamentul agentului public testat nu permite aprecierea rezultatului testului nici ca pozitiv, nici ca negativ. Spre exemplu: agentul public nu se implică în manifestări de corupţie, însă încalcă alte norme ce reglementează activitatea profesională a acestuia. Rezultatul este neconcludent şi în situaţiile în care testul de integritate profesională a fost realizat cu încălcarea prevederilor legii 325/2013. Explic. Sunt situaţii când, în cadrul testului, apare un agent public din altă entitate publică, iar în privinţa acestei persoane nu au fost autorizate măsuri de testare a integrităţii profesionale. În aceste cazuri avem un rezultat neconcludent.

Cunoaştem că testele de integritate nu pot servi ca probă pentru o anchetă penală. Totuşi există consecinţe pentru funcţionarii care au picat testul?

Rezultatul negativ al testului de integritate profesională atrage după sine sancțiuni disciplinare – de la avertisment până la concediere. În prezent, eliberarea din funcție pentru picarea testului de integritate nu este obligatorie, fiind lăsată la latitudinea conducătorului entităţii publice. Dacă conducătorul consideră că agentul public îşi poate schimba comportamentul, atunci acesta îl poate lăsa să activeze în continuare. Însă în cazul în care CNA va face o reevaluare în cadrul acestei instituţii şi va constata că climatul de integritate nu s-a îmbunătăţit, atunci CNA poate solicita prin instanţa de judecată eliberarea din funcţie a conducătorului entităţii publice.

La fel, ca şi consecință, rezultatele testelor de integritate profesională se includ în Cazierul privind integritatea profesională a agenţilor publici, care se ţine de către Centrul Naţional Anticorupţie.

Agentul public, care a picat testul de integritate profesională, a acceptat sau primit recompense sau favoruri, nu are dreptul să se angajeze în serviciul public timp de cinci ani.

Dar cum va cunoaște conducătorul unei entități publice că persoana care a depus actele la angajare nu a picat testul de integritate profesională?

În procesul de angajare, conducătorul entității publice este obligat să solicite de la CNA certificat de cazier privind integritatea profesională a agenților publici. Am să explic: dacă o persoană vrea să se angajeze în Poliţie, conducătorul acestei entități va solicita CNA eliberarea Certificatului de cazier privind integritatea profesională pentru această persoană. În termen de 15 zile, CNA va elibera certificatul, iar în cazier se va indica dacă persoana a fost sau nu supusă anterior testului de integritate profesională.

Ați avut cazuri când ați eliberat certificate cu rezultat negativ?

Desigur. Am avut cazuri, când agenții publici, care au picat testul de integritate profesională, au încercat de mai multe ori să se angajeze în diferite instituţii publice, însă, datorita faptului că în aceste entități publice se promovează politici de integritate, persoanele nu au fost angajate.

Dacă e să vorbim mai concret, înţelegem că CNA are dreptul de a transmite bani agenților publici?

Da, are dreptul. În cadrul testării integrității profesionale, pentru a proba comportamentul corupţional al agentului public, CNA autorizează această activitate şi doar cu autorizarea judecătorului poate purcede la oferirea de mijloace financiare, favoruri, servicii, bunuri etc. Repet: doar având autorizarea judecătorului!

Care este, de obicei, suma mijloacelor bănești transmise?

În funcţie de domeniul în care se face testarea integrității profesionale. Cea mai mică sumă a fost de 50 de lei, iar cea mai mare de 10 000 de lei. De regulă, este vorba de sume neînsemnate, de până la 1000 de lei. Or, noi urmărim scopul de a vedea dacă funcţionarul rezistă sau nu tentaţiei, ia sau refuză mită, doar refuză sau merge mai departe şi denunţă tentativa de corupere. Am avut cazuri când, în cadrul testului, au fost transmise și obiecte mici: un ceainic, un ferăstrău. Cineva ar putea specula şi chiar să se amuze pe seama acestor bunuri, aparent necostisitoare, dar iarăşi voi accentua: nu contează suma sau valoarea mitei sau bunului transmis, dar însăşi acţiunea. Un agent public nu trebuie să accepte bunuri sau recompense necuvenite, iar dacă le acceptă, în cazul în care vorbim despre un cadou, trebuie neapărat să urmeze procedura legală de declarare a acestuia.

Ce se întâmplă cu bunurile transmise în cadrul testului?

Bunurile primite în cadrul testării integrităţii profesionale sau contravaloarea acestora se restituie benevol de către agentul public testat, care le-a primit. Există, desigur, şi o altă procedură. Acestea pot fi recuperate prin intermediul executorului judecătoresc, în baza încheierii instanţei de judecată, prin care au fost apreciate rezultatele testării integrității profesionale.

Am auzit că unii conducători ar vrea să-şi verifice angajaţii şi vreau să vă întreb dacă CNA poate efectua testarea integrităţii profesionale la solicitarea unui şef de instituţie?

Inițial, legislația prevedea posibilitatea testării integrităţii profesionale la solicitarea conducătorului entității publice. Acum însă, testarea integrităţii profesionale se efectuează în baza deciziei directorului CNA, în cadrul procesului de evaluare a integrităţii instituționale, pe care o desfăşoară alţi colegi de-ai noştri din cadrul Direcţiei evaluarea instituţională. Testarea integrităţii profesionale este a doua etapă a evaluării instituţionale.

Câte instituții ați testat, până în prezent, şi care, în opinia dumneavoastră, ar fi cea mai coruptă entitate publică?

Practica internaţională recomandă să nu developăm această informaţie, ca să nu generăm percepţia că au fost testate prea puţine sau prea multe entităţi. Pot să vă spun că, de când se aplică instrumentul testării, acestei proceduri au fost supuse multe instituţii, suficient ca să putem să ne formulăm şi unele concluzii. În toate instituţiile am înregistrat deopotrivă teste cu rezultat negativ şi pozitiv. Avem un număr mare de rezultate neconcludente, când agentul public nu s-a implicat în manifestări de corupție, dar a admis alte încălcări ale atribuțiilor de serviciu.

E ușor să fii testor de integritate profesională?

Deloc uşor. Aş spune că e o meserie cu multe riscuri tot cu atâtea exigenţe. Pe lângă cerințele stabilite pentru un angajat al CNA, testorul trebuie să dispună de mai multe calități și aptitudini. Trebuie să fie un bun cunoscător al psihologiei şi să fie un actor bun. Să fie calm, perseverent şi curajos. Trebuie să cunoască mai multe domenii, dat fiind faptul că testăm întregul sector public. Am avut un caz, când a fost simulată tăierea ilicită a copacilor în pădure și agentului public nu i-a plăcut cum testorul lucra cu ferestrăul. În acel caz, el singur a luat unealta de la testor și i-a arătat cum e mai corect să tai lemnele. Au fost şi situaţii când persoanele testate ne-au mulţumit pentru măiestria testorilor noştri. Ne-au transmis că şi-ar mai fi dorit să fie testaţi atât de iscusit.

Un alt caz, pe care eu personal îl consider ca exemplu de sacrificiu şi de curaj este cel care i s-a întâmplat unui coleg de-al meu. Erau testați agenții publici din cadrul unei instituții medicale și testorul a întrat la medic pentru o consultație. După investigarea testorului, medicul i-a zis că este nevoie de o microintervenție chirurgicală, pe care ar trebui să i-o facă imediat. Deşi testorul a încercat să spună că nu este pregătit şi că venit doar pentru consultație, medicul a luat bisturiul, l-a „dezinfectat” sub apa de la robinet și a trecut la treabă. Iată şi asemenea situaţii au fost. Ca să nu întrerupă testul, colegul nostru şi-a expus sănătatea şi chiar viaţa.

Iată aşa de uşor e să fii testor al CNA.

Câţi testori are Centrul Naţional Anticorupţie?

Este una din cele mai frecvente întrebări primite. Este o informație atribuită secretului de stat, dar dacă am fi mai mulţi, am fi testat mai multe instituţii publice.

Credeţi în echipa pe care o conduceţi, aţi avut vreodată dubii referitoare la integritatea subordonaților dumneavoastră?

Fără încredere reciprocă n-am fi putut activa. Testul de integritate nu este munca doar a unui singur om. E muncă de echipă. De aceea, ca să reușești să faci un test, trebuie să fie încredere între membrii echipei. Pot să vă zic că testorul ca şi orice angajat al CNA este supus unui control special la angajare. În plus, acesta depune o declaraţie extinsă a potenţialelor interese personale şi conflicte de interese, adică despre locurile de muncă anterioare, relaţiile de rudenie, prietenie sau ostilitate din viaţa lor privată cu oricare agent public.

În cazul în care apare un dubiu referitor la oricare din testori, avem un instrument disponibil la CNA: verificarea la poligraf. Deocamdată nu am uzat de acest instrument, pentru că a fost nevoie.

Mulţi susţin că testul de integritate este o provocare din partea statului?

Testarea integrităţii profesionale este supusă controlului judecătoresc atât la etapa inițierii, cât şi la etapa aprecierii rezultatelor testelor de integritate profesională.

Astfel, instanţa de judecată autorizează decizia directorului Centrului de inițiere a testării integrităţii profesionale, verificând temeinicia acesteia.

Ulterior, materialele testelor de integritate profesională se verifică de către acelaşi judecător care a autorizat decizia motivată de iniţiere a testării integrităţii profesionale. În procesul verificării, judecătorul examinează respectarea de către testor a deciziei motivate, corectitudinea desfăşurării procesului, existenţa indiciilor potrivit cărora faptele constatate ar fi fost comise de către agenţii publici testaţi şi fără implicarea autorităților statului şi constată rezultatele testării integrităţii profesionale.

Activitatea de evaluare a riscurilor de corupție în sectorul public și practica Centrului Național Anticorupție în desfășurarea testării integrității profesionale au fost analizate și apreciate de către experți europeni în cadrul Proiectul Twinning „Suport pentru consolidarea capacităților operaționale ale autorităților de aplicare a legii din Republica Moldova în domeniul prevenirii și investigării actelor de corupție”. În raportul de evaluare, s-a menționat că CNA desfășoară testarea integrității profesionale în conformitate cu standardele europene și cu respectarea drepturilor omului.

Credeţi că testarea integrităţii profesionale ar trebui să treacă şi pe dimensiunea penală în cazul în care agentul public comite o infracţiune cu consecinţe grave?

Aceasta este una din recomandările experților, care au o practică în domeniul testării integrităţii profesionale mai mult de 10 ani. Practic în toate țările în care există mecanismul de testare a integrităţii profesionale răspunderea este inclusiv penală. Sigur că nu în toate cazurile trebuie să survină răspunderea penală. Materialele testului nu pot fi o singură probă pentru atragere la răspundere penală, dar pot fi un indiciu pentru pornirea procesului penal şi ulterior acumularea probelor în baza procedurilor procesual penale. În scopul îmbunătățirii mecanismelor de evaluare a integrității instituționale și a testării integrității profesionale, în baza recomandărilor experților europeni CNA a elaborat un proiect de modificare a Legii 325/2013, care urmează a fi coordonat cu organele interesate şi ulterior promovat. Acest proiect vizează şi aspectul invocat de dumneavoastră, adică trecerea unor procese pe dimensiunea penală.

oficial.md