Interviu cu Sergiu Creţul, Director general al SRL „Cristar-Pin”

Dle, Creţul, dacă ar fi să caracterizaţi la general anul 2016 din punctul de vedere al unui om de afaceri, care ar fi opinia D-stră?

Sergiu Creţul: În general, aş spune că 2016 a fost anul în care multe lucruri s-au aşezat, a avut loc o anumită stabilizare, iar regulile de joc au devenit mai clare. Desigur, eu vorbesc din perspectiva domeniului în care activez, deşi, de regulă, activităţile economice şi comerciale sunt interconectate între ele şi, dacă se fac schimbări într-un domeniu, la sigur se resimt şi în altele.

Ce aveţi în vedere? Aţi putea să deschideţi unele paranteze?

Sergiu Creţul: Pe segmentul de piaţă, pe care activează compania mea (cherestea, oale, accesorii pentru acoperişuri) la un moment dat devenise cam „strâmt”, dacă pot să mă exprim astfel. Numărasem chiar peste 200 de companii. La început credeam că e ceva normal, că aşa e şi firesc să fie într-o economie liberă, că învingător este cel care reuşeşte să facă faţă concurenţei. Şi noi, fiind o companie cu o experienţă de aproape două decenii, am încercat să facem faţă concurenţei. Nu zic că nu ne reuşea, dar permanent aveam impresia că ceva nu e în regulă. A fost suficient ca în acest an să se înceapă a se face regulă şi imediat piaţa s-a „eliberat” – unele companii au dispărut parcă suflate de vânt. Şi atunci am dedus logic, că ele lucrau „la negru”, iar când a început să se facă ordine, pur şi simplu nu au reuşit să se acomodeze noilor condiţii sau poate că nu le mai era interesant să activeze oficial şi s-au dat într-o parte.

Vreau să vă zic că nu tot timpul numărul mare de companii pe un segment anume de piaţă e un indicator că această piaţă se dezvoltă, că apar noi locuri de muncă oficiale, că se plătesc mai multe impozite etc. De multe ori, companiile care lucrează la negru nu doar că nu contribuie la sporirea veniturilor în bugetul ţării, în Fondul Social, în Fondul asigurărilor medicale etc., ci obstrucţionează activitatea companiilor care activează oficial şi astfel chiar determină scăderea impozitelor, achitate de acestea.

Înţeleg că sunteţi mulţumit de eforturile depuse de noul Guvern. Ce alte aşteptări aveţi de la acesta?

Sergiu Creţul: Nu sunt eu omul indicat, care să dea apreciere activităţii Guvernului – doar constat o situaţie concretă ce s-a creat pe segmentul de piaţă pe care activez şi această situaţie e una favorabilă businessului legal, acelui business care vrea să contribuie la dezvoltarea economică a ţării şi la sporirea bugetului statului, ca astfel să crească şi nivelul asistenţei sociale şi să apară noi locuri de muncă.

Aşteptările mele de la acest Guvern şi de la oricare altul este să creeze condiţii optime pentru dezvoltarea businessului legal. Pentru că, dacă se va dezvolta mediul de afaceri, se va dezvolta şi ţara. E o legitate nescrisă, cunoscută de toţi şi pe larg aplicată în ţările dezvoltate. Deocamdată, ceea ce văd eu este, că lucrurile merg într-o direcţie corectă. Rămâne să vedem cât timp va fi păstrat acest curs.

V-a favorizat moratoriul, instituit în acest an la iniţiativa Premierului Filip privind sistarea controalelor fiscale pentru o anumită perioadă?

Sergiu Creţul: Nu cred că putem vorbi de o anumită favorizare, or, eu sunt dintre acei agenţi economici care nu au ce ascunde şi organele ce controlează activitatea companiei noastre în ultimele două decenii cunosc bine acest lucru. Dar, totuşi, atunci când au loc controale, pierzi timp, efort, trebuie să detaşezi oameni pentru a-i ajuta pe acei care efectuiază controale şi aceasta nu are cum să nu se răsfrângă asupra afacerii. Deşi eu îi înţeleg şi chiar îi susţin pe acei care vin cu controale: dacă nu ar fi aceste controale, mediul de business ar lua-o razna, deoarece mulţi percep afacerile doar ca pe o modalitate de îmbogăţire rapidă şi nu neapărat pe căi legale. Pentru aceştia mai puţin contează astfel de lucruri ca: locuri de muncă legale, impozite, investiţii, dezvoltarea ţării etc.

Pe de altă parte, pasul făcut de Premierul Filip prin sistarea controalelor de stat pentru circa jumătate de an a fost ca o gură de aer pentru comunitatea de afaceri, lucru pe care l-au resimţit agenţii economici din toate domeniile de activitate şi eu ştiu aceasta din discuţiile avute cu diferiţi parteneri. A fost şi un semnal, că a venit o putere care îşi doreşte un mediu de afaceri mai liber, mai prosper şi pot să vă spun cu certitudine că acest mesaj a fost recepţionat şi înţeles corect de mulţi oameni de afaceri.

Guvernarea declară permanent, că Moldova are nevoie de stabilitate, pentru că doar astfel se poate dezvolta ca stat. Cum apreciaţi această stabilitate, pe care guvernarea spune că a asigurat-o în 2016?

Sergiu Creţul: Stabilitatea politică e importantă pentru mediul de afaceri din două puncte de vedere: în primul rând, în condiţii de stabilitate, există o previzibilitate mult mai mare în ceea ce ţine de condiţiile de dezvoltare a businessului, impozite, taxe, alte elemente ale politicii bugetar-fiscale. În al doilea rând, în condiţii de stabilitate, puterea de cumpărare a oamenilor e mult mai mare şi, în rezultat, prosperă businessul, se creează noi locuri de muncă, se achită impozite etc.

Sunteţi unul dintre agenţii economici care efectuează permanent operaţiuni de import. S-a schimbat ceva în conlucrarea cu vama în 2016?

Sergiu Creţul: Într-adevăr, anumite schimbări în bine se resimt şi la acest capitol. Mă refer aici şi la remanierile de cadre masive ce au avut loc şi care au determinat o schimbare de atitudine, şi la acele coridoare ce facilitează trecerea rapidă prin vamă. Mi-aş dori ca aceste începuturi bune să fie continuate, or, în această direcţie merită să se acţioneze şi mai departe.

Dle Creţul, Dvs. faceţi afaceri în Moldova de aproape două decenii. Vă mai amintiţi cum aţi început?

Sergiu Creţul: Compania pe care o conduc este pe piaţă de circa două decenii, dar afaceri fac de aproape trei decenii. Fac parte din prima generaţie de antreprenori, care au încercat ce e aia business încă în ultimii ani de existenţă ai Uniunii Sovietice. Dacă vă amintiţi, atunci era permisă activitatea cooperativelor şi eu am fost printre primii care am deschis o cooperativă la Orhei. Produceam covoare, încălţăminte etc. De profesie sunt mecanic tehnic, dar la acea perioadă urma să fiu încadrat în serviciu în cadrul organelor afacerilor interne. Dar parcă poţi să impui omul să lucreze undeva anume dacă inima-i spune că trebuie să facă business?

Am început la Orhei, apoi am trecut la Chişinău, unde cu anii ne-am tot extins până am ajuns la poziţia actuală. Acum lucrăm şi cu agenţi economici din Rusia, şi din Ucraina, şi din România, iar numărul partenerilor locali e unul impresionant şi nu cred că e cazul să-l invoc aici.

Într-un cuvânt, ca businessman am crescut treptat. Categoric nu fac parte din pleiada de oameni de afaceri apăruţi peste noapte de undeva, şi care la fel de repede dispar la prima rafală de vânt mai puternică. Pentru mine businessul e ceva care ţine mai degrabă de suflet decât de starea materială. Prea mult timp m-am ocupat de afaceri ca să le consider doar o modalitate de a face bani.

Sursa: Almanah Politic – 2016