Săptămâna trecută, majoritatea parlamentară a dat aviz negativ activităţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), inclusiv Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI), motivul invocat fiind lipsa de progres în recuperarea miliardului furat din cele trei bănci Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Deşi Procuratura Generală a prezentat un raport care a inclus şi rezultatele ARBI pe subiectul fraudei bancare, nu ne-a fost clar care totuşi a fost rolul ARBI în acest dosar complex şi de ce trenează procesul de recuperare. Pentru unele precizări ne-am adresat şefului ARBI din cadrul CNA, Sergiu Carapunarlî, care a răspuns întrebărilor reporterului TRIBUNA.

T.: Domnule Carapunarlî, aţi citit probabil acea hotărâre a Parlamentului cu privire la lipsa de progrese în dosarul fraudei bancare. Întrebarea noastră către ARBI este: cum se întâplă că niciun leu din miliard nu a fost recuperat?

S.C.: Pentru început, mă voi abţine de la orice comentarii pe marginea declaraţiilor făcute de politicieni şi voi veni cu unele precizări care au fost omise de aleşii poporului în alocuţiunile lor. În primul rând, în nota prezentată de procuratură se face referire la activitatea ARBI din ultimele 6 luni ale anului curent şi nu este vizată întreaga perioadă de când Agenţia a fost implicată în procesul de investigare a bunurilor infracţionale în dosarul fraudei. De aici probabil a şi venit percepţia unor rezultate modeste ale ARBI. Dar haideţi în continuare să vă dau unele referinţe, pe înţelesul tuturor, în care să explic care este rolul ARBI în procesul de recuperare a bunurilor infracţionale şi ce atribuţii are Agenţia, în conformitate cu procedura penală.

Voi aminti că ARBI a fost fondată în anul 2017 şi a devenit pe deplin funcţională în 2018, după ce s-au operat mai multe modificări ale cadrului legal. Prin urmare, în Codul de procedură penală a fost introdusă instituția „Recuperării bunurilor infracționale”, iar procesul de recuperare a bunurilor infracționale a fost divizat în 4 etape succesive: urmărirea bunurilor infracționale şi acumularea probelor; indisponibilizarea bunurilor infracționale; confiscarea bunurilor infracționale şi repararea prejudiciilor; restituirea (întoarcerea) bunurilor infracţionale.

Din aceste patru etape ale procesului de recuperare, doar primele două intră în competenţele ARBI, adică urmărirea bunurilor infracționale, ceea ce presupune etapa efectuării investigațiilor financiare paralele în cadrul cărora se identifică bunurile care pot fi puse sub sechestru și, respectiv, indisponibilizarea bunurilor infracționale , atunci când se aplică sechestre pe bunurile identificate.

Tocmai din considerentul că în denumirea Agenției se regăsește sintagma „de Recuperare a Bunurilor Infracţionale” s-a creat confuzia că Agenția ar trebui să realizeze toate etapele procesului de recuperare ceea ce este complet eronat, întrucât confiscarea bunurilor se dispune doar de instanța de judecată, iar etapa restituirii (întoarcerii) bunurilor infracționale care presupune executarea hotărârilor de confiscare se realizează de către instituția executorului judecătoresc și Serviciul Fiscal de Stat.

T.: Domnule Carapunarlî, am impresia că, cei care vor citi acest interviu ar putea să vă acuze că instituţiile statului din nou pasează responsabilitatea una pe alta şi se disculpă pentru lipsa de rezultate.

S.C.: Nu este nicio pasare de responsabilităţi, este explicaţia unui proces complex care împarte rolurile între instituţii, iar ARBI nu poate îndeplini şi funcţia unei instanţe de judecată. Mai mult, este foarte important ca oamenii să înţeleagă că orice deraiere de la procedurile legale poate finaliza cu reducerea la zero a întregului proces de recuperare. Ca să clarific lucrurile trebuie să vă spun că Agenția nu are un rol proactiv, iar declanșatorul investigațiilor financiare paralele, prin care sunt identificate și urmărite bunurile infracționale ale subiecților care dețin calitățile procesuale de bănuit/învinut, îl constituie delegația formulată de organul de urmărire penală/procuror. Aspectele relatate au o importanță deosebită pentru a înțelege activitatea, desfășurată de Agenție, inclusiv în contextul recuperării bunurilor infracționale pe cauzele penale cu denumirea generică „Frauda bancară”.

T.: Bine, din anul 2018 până în prezent, ce aţi reuşit să faceţi pe cele două componente, de identificare şi indisponibilizare a bunurilor, pe care le-aţi menţionat mai sus?

S.C.: Începând cu martie 2018, la solicitarea procurorilor, Agenția a acordat suport în analiza anumitor tranzacții bancare în dosarul fraudei bancare. Ulterior, începând cu iunie 2019, ARBI a recepţionat delegații cu privire la efectuarea investigațiilor financiare paralele pe dosarele fraudei bancare în privința a 141 persoane. În cadrul efectuării investigațiilor financiare paralele, Agenția a desfășurat un spectru larg de acțiuni de urmărire penală (percheziții, ridicări de obiecte și documente, rulaje bancare, ș.a., examinări, audieri ale martorilor, specialiștilor, etc.), măsuri speciale de investigații și analize operaționale, în vederea identificării bunurilor, atât în țară, cât și peste hotare, care fac parte din patrimoniul bănuiților și învinuiților, deținute cu drept de proprietate și/sau în calitate de beneficiar efectiv.

Ca rezultat, în perioada iunie 2019 – prezent, Agenția a identificat 915 bunuri în țară ale bănuiților și învinuiților în valoare totală de 2 926 176 485,40 lei, bunuri pe care au fost aplicate sechestre de către Agenție.

T.: Dar în afara ţării?

S.C.: Am găsit bunuri şi peste hotare. În scopul identificării bunurilor bănuiților și învinuiților peste hotarele țării, Agenția a inițiat cooperarea internațională cu mai multe jurisdicții prin intermediul rețelelor SIENA a Europol, CARIN, rețelele Direcției Cooperare Polițienească Internațională a MAI, în adresa cărora au fost expediate zeci de solicitări. În acest sens au fost interpelate țări cum ar fi: România, Ucraina, Federația Rusă, Israel, Austria, Franța, SUA, Regatul Unit al Marii Britanii, Bulgaria, Georgia, Hong Kong, Cehia, Polonia, Germania, Elveția, Olanda, Lituania, Letonia, Serbia, Muntenegru, Luxembourg, Cipru, Noua Zeelandă, etc. Ca rezultat, au fost identificate 14 bunuri peste hotare în valoare totală de 121 077 510,25 lei, pe care Agenția a aplicat sechestre. Astfel, valoarea totală a celor 929 bunuri, asupra cărora Agenția a aplicat sechestre în dosarele privind frauda bancară, constituie 3 047 253 995,65 lei (dintre care 1 475 541 344,71 lei constituie valoarea bunurilor deținute prin intermediul terților, în calitate de beneficiar efectiv).

T.: Procesul pare a fi anevoios, totuşi…

S.C.: Este un proces care trebuie derulat în strictă conformitate cu legea. Este vital să respecţi procedurile, aşa cum am mai spus, pentru că e vorba de legislaţia nu doar naţională, dar şi internaţională. Trebuie să menţionez că, în cadrul activității pe dosarele privind frauda bancară, Agenția a beneficiat de suportul consultativ acordat de înalții consilieri UE delegați în Republica Moldova pe domeniul recuperării bunurilor infracționale și prevenirii și spălării banilor, atât prin prisma îmbunătățirii cadrului legal, cât și în stabilirea relațiilor în cadrul cooperării internaționale. La rândul nostru, am acordat asistență Procuraturii Anticorupție în vederea inițierii procesului creării unei echipe comune de investigații cu autoritățile de aplicare a legii din Letonia, prin stabilirea conexiunilor și legăturilor cu partea letonă. Ca rezultat al suportului acordat, între Republica Moldova și Republica Letonă a fost încheiat acordul privind crearea echipei comune de investigații în dosarul fraudei bancare.

T.: Totuşi oamenii continuă să creadă că autorităţile au făcut prea puţin ca să mişte investigaţiile în dosarul fraudei bancare, iar cel mai mare deranjament rămâne a fi lipsa de progres în recuperarea miliardului.

S.C.: Cred că este important să menționăm că în competența Agenției intră efectuarea investigațiilor financiare paralele în cadrul urmăririi penale a 54 infracțiuni generatoare de profituri ilicite (traficul de ființe umane, escrocheria, delapidarea averii străine, traficul de copii, proxenetism, circulația ilegală a drogurilor, spălarea de bani, evaziunea fiscală, contrabanda, infracțiunile de corupție, etc.) și nu doar cele investigate în cadrul dosarelor privind frauda bancară. Cu toate acestea, recuperarea bunurilor infracționale în cadrul dosarelor privind frauda bancară constituie o prioritate pentru Agenție, fapt care poate fi observat și prin rezultatele Agenției. Din momentul înființării până în prezent, ARBI a identificat și aplicat sechestre pe bunuri în valoare totală de 5 176 347 895,47 lei, dintre care 3 047 253 995,65 lei în cadrul cauzelor penale privind frauda bancară.

T.: Vă mulţumim pentru precizări şi aşteptăm rezultate care să bucure cetăţenii Republicii Moldova, pe umerii cărora a fost pusă această datorie enormă.

S.C.: Şi eu vă mulţumesc pentru întrebări şi vreau să adaug că şi noi, şi procurorii, şi toţi cei care astăzi muncesc asupra dosarelor care vizează frauda bancară suntem cetăţeni ai acestei ţări şi vrem ca aceşti bani să fie recuperaţi. De aceea, este cumva lipsit de temei să se afirme că autorităţile nu vor sau trenează procesul de recuperare, cu rea-credinţă. Vă asigur că se depun eforturi mari ca să finalizăm ancheta şi să returnăm banii delapidaţi. Avem un mecanism bine planificat în baza căruia ne sincronizăm acţiunile. Iar pentru un rezultat bun trebuie să urmăm procedurile impuse de lege.

Cristina Gurez