Interviu cu Serghei Cebotari, Preşedintele Comitetului de Conducere al BC „Moldova Agroindbank” SA

Care sunt principalele realizări ale MAIB în anul 2016?

Serghei Cebotari: În pofida tensiunii economice şi politice din ţară, „Moldova Agroindbank” a demonstrat anul trecut o poziţie financiară solidă şi o profitabilitate stabilă. Activele MAIB s-au majorat şi la finele anului depăşesc 19,5 mlrd. de lei, cota de piaţă fiind de peste 27%, iar cota profitului net înregistrat de MAIB ajunge la 27,5%.

MAIB este o bancă universală, care deserveşte şi creditează toate ramurile economiei, îndeplinind şi un rol social. Ca urmare a eforturilor susţinute, anul trecut am reuşit să menţinem distribuţia pe sectoare a creditelor noastre, continuând misiunea de finanţare a IMM-urilor, inclusiv în agricultură, punând accent pe creşterea tinerilor antreprenori. La finele anului 2016 banca deţine o cotă de 30,5% din portofoliul de credite brute din piaţă, pe care am reuşit să-l menţinem practic la nivelul anului precedent, în condiţiile economice precare.

Totodată, am reuşit să majorăm cu 10% soldul depozitelor, care la sfârşitul anului au depăşit
15,4 mlrd. lei. Depozitele persoanelor fizice la MAIB constituie 30,2% din toate depozitele atrase de către băncile din Republica Moldova. Cetăţenii preferă să-şi păstreze economiile în banca noastră, iar aceasta, în actuala situaţie, este un semnal puternic de încredere.

2016 a fost anul în care din sistemul bancar au dispărut trei importante instituţii financiar-bancare. Ce efecte a avut procesul de lichidare a băncilor asupra sistemului, în general, şi asupra MAIB, în particular?

Serghei Cebotari: După lichidarea celor trei instituţii financiare, băncile au fost supuse unei monitorizări mai stricte din partea BNM, fiind nevoite să demonstreze că activitatea lor corespunde cerinţelor legale. Totodată, între marile bănci s-a dat o luptă pentru clienţii instituţiilor aflate în proces de lichidare. Şi mă bucură faptul, că o parte impunătoare dintre aceştia au decis să se deservească în MAIB şi să devină partenerii noştri de nădejde. Astfel, numărul clienţilor noştri acum depăşeşte 700 de mii. La fel, MAIB a preluat deservirea Trezoreriilor Teritoriale şi Serviciului Vamal. Atragerea acestor parteneri importanţi la deservire este o responsabilitate mare, iar procesul respectiv a deschis pentru bancă segmente noi de clienţi retail, nespecifici, pentru care au fost dezvoltate şi adaptate produse speciale.

Cum evaluaţi actuala situaţie economică şi mediul de afaceri din regiune şi din Republica Moldova?

Serghei Cebotari: Evident, că situaţia din Republica Moldova depinde de evoluţia economiei regionale, în special a statelor care sunt principalii parteneri comerciali ai ţării noastre. În prezent, în Uniunea Europeană, care este cea mai mare piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti, se atestă o creştere moderată a economiei. Prognozele Comisiei Europene pentru anul 2017 arată că economia zonei euro va avea un avans de 1,5%, iar PIB-ul din statele membre ale UE vor avea o creştere de 1,6%.

Actuala activitate economică internă a ţării este influenţată de mai multe procese. Aici vorbim de modificarea politicii monetare de către BNM, care are un efect de durată asupra evoluţiei preţurilor şi, prin urmare, asupra inflaţiei. Totodată, revizuirea de către bănci a politicii preţurilor la depozite, cu ulterioara modificare a dobânzilor la credite, va duce la creşterea capacităţilor de finanţare ale clienţilor şi, respectiv, la ridicarea puterii de cumpărare a cetăţenilor în anul curent.

În pofida dificultăţilor, Ministerul Economiei se aşteaptă la o creştere a PIB-ului în 2017-2019 de 3-3,5% anual, bazată pe politicile economice stimulatoare a activităţii de întreprinzător, de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi de sporire a atractivităţii investiţionale a ţării. Iar în condiţiile unei stabilităţi politice şi a susţinerii partenerilor externi aceste obiective ar putea fi atinse.
Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei au întreprins un şir de măsuri pentru a stabiliza şi dezvolta sistemul bancar, inclusiv prin modificarea legislaţiei în vigoare.

Cum apreciaţi actuala situaţie în sistem? Instrumentele aprobate sunt suficiente pentru a atinge obiectivul propus?

Serghei Cebotari: Pierderea credibilităţii sistemului bancar a avut efecte negative asupra dezvoltării acestuia. Astfel, apăruse necesitatea de a întreprinde unele măsuri în vederea prevenirii repetării unor situaţii similare. Odată cu aprobarea noilor prevederi în legislaţie, Banca Naţională a Moldovei are suficiente pârghii în calitate de regulator, pentru a se concentra pe supravegherea sănătăţii sectorului bancar, monitorizând activitatea şi performanţa financiară a fiecărei bănci. Cei din sistem deja au simţit schimbările lansate de BNM, atitudinea pozitivă în comunicarea şi conlucrarea cu băncile, abordarea viabilă a chestiunilor din domeniul bancar. În paralel, BNM a înăsprit regulile de raportare şi monitorizare a activităţii băncilor comerciale şi, după caz, aplicarea unor sancţiuni dure acţionarilor şi managerilor, care încălcă legislaţia. Măsurile întreprinse de BNM inevitabil vor schimba profund sistemul bancar.

Este necesar de a atrage mai mult capital străin în sistemul bancar autohton în vederea modernizării acestuia? Mă refer nu doar la acţionari străini, dar şi la liniile financiare internaţionale.

Serghei Cebotari: În structura capitalului acţionar în sistemul bancar din Moldova predomină capitalul străin, care acum ajunge la aproximativ 81%. Băncile cu capital străin au mai puţine probleme la capitolul „transparenţa acţionariatului”. Indiscutabil este faptul, că sistemul bancar are necesitate în injecţii de capital nou. Atragerea investitorilor străini şi a fondurilor de investiţii este deseori benefică, mai cu seamă, dacă se vine cu tehnologii şi procese avansate, cu viziuni moderne şi există interes în dezvoltarea şi creşterea businessului aici, în Moldova.

Desigur, este importantă pentru sectorul bancar şi conlucrarea cu instituţiile financiare internaţionale în vederea atragerii resurselor financiare mai ieftine pentru creditarea sectorului real, dar şi a persoanelor fizice, care este un segment mai puţin valorificat, dar cu un mare potenţial, pentru care, la fel, sunt necesare investiţii.

În ce priveşte conlucrarea cu instituţiile financiare internationale, atunci „Moldova Agroindbank” se bucură de un grad sporit de credibilitate din partea partenerilor externi, relaţiile cu ei fiind bazate pe încredere reciprocă şi transparenţă, banca având acces în continuare la liniile financiare internaţionale prin Directoratul Liniei de Credit, datorită cărora putem contribui la susţinerea agenţilor economici, inclusiv IMM pentru dezvoltarea afacerilor. Totodată, vom depune efort maxim pentru a relua parteneriatul direct cu instituţiile financiare internaţionale, care sunt investitori activi în sectorul real şi financiar al ţării, acest lucru fiind foarte important pentru bancă.

Ce strategie şi priorităţi are MAIB pentru următorii ani?

Serghei Cebotari: De-a lungul anilor, MAIB a fost capabilă să ofere un sprijin extins pentru mai multe sectoare ale economiei şi intenţionăm să ne menţinem această poziţie. Astfel, în următorii doi ani „Moldova Agroindbank” va continua procesul amplu de transformare într-o bancă modernă, care va conduce la optimizarea, centralizarea şi automatizarea proceselor de afaceri, sporirea eficienţei şi calităţii deservirii clienţilor. De fapt, orientarea spre clienţi şi sporirea gradului de satisfacţie a acestora este un obiectiv strategic pentru noi. Intenţionăm să consolidăm relaţia cu clienţii existenţi şi să-i atragem pe cei noi prin oferirea unor servicii şi produse corespunzătoare aşteptărilor acestora. Vom valorifica, în special, potenţialul oferit de segmentul Retail, care este cel mai mare motor al creşterii pe piaţa bancară, şi vom tinde să majorăm cota businessului Retail în portofoliul total al băncii. La fel, planificăm să ne extindem businessul pe alte pieţi. MAIB va rămâne în continuare o bancă universală, sistemică, rentabilă şi stabilă, continuând să genereze plus-valoare pentru acţionarii săi.

Sursa: Almanah Politic – 2016