În cadrul unui interviu pentru CURENTUL, șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a vorbit despre activitatea sa în cadrul entității, ce obiective a avut în această perioadă, ce a reușit să implementeze, ce alte planuri are, cum a luptat și încă luptă cu ilegalitățile, problemele Poliției de Frontieră, dar și alte subiecte de actualitate.

CURENTUL: Acum de mai bine de trei luni, de la revenirea în Poliția de Frontieră, dar și numirea Dumneavoastră în funcția de conducător, vedeți la fel aceiași instituție cum era acum câțiva ani sau puteți face diferența?

Rosian Vasiloi: Eu am absentat 6 ani, timp nu puțin, dar nici nu prea mult, dar asta nu înseamnă că nu eram cu gândul la acest sistem, ba mai mult, chiar dacă eram la distanță, eu eram aici. Iar dacă văd aceiași instituție ca acum șase ani, pot spune că Poliția de Frontieră a fost, este și va fi o instituție puternică de care oamenii au nevoie. Înainte de a pleca, în anul 2013, după mult efort, am finalizat cu succes implementarea planului de acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize, fapt care a făcut ca oamenii să ne privească nu doar pozitiv, dar și cu multă încredere. Însă de starea în care am găsit-o nu e de vină însăși instituția, dar factorul politic care a influențat și anumiți oameni, care au deținut funcții cu scopuri concrete, ceea ce a afectat încrederea populației în Poliția de Frontieră, și mai rău că oamenii încep să te deplaneze din momentul în care te văd în uniformă, ceea ce am simțit-o pe pielea mea. Intrând în esență cu toate cele întâlnite, nu că m-am întristat, dar aveam o doză de îngrijorare și mă gândeam: „Oare voi face față?”, însă până la urmă, pas cu pas, eu cred că împreună cu toată echipa ne reușește să facem față tuturor provocărilor, pentru a obține schimbarea și de a ajunge la ceea ce ne-am propus.

C: Faptul că ați participat în anii trecuți la mitingurile susținute de blocul ACUM ar fi fost un plus și avantaj la numirea Dvs. în funcția de șef la Poliția de Frontieră?

R.V.: Deci vreau să menționez că eu nu am participat la mitingurile susținute de blocul ACUM, dar am făcut parte din Mișcarea de Rezistență Națională ACUM. Iar dacă ar fi fost un avantaj și ar fi influențat asta cumva, nu cred, cel puțin în privința mea, eu consider că la baza numirii mele în funcția de conducător al Poliției de Frontieră a stat experiența de 23 de ani în domeniul dat și anume în Serviciul Grăniceri al RM și după reformare în Poliția de Frontieră, dar și ceea cu ce m-am ocupat după pensionare, am făcut parte dintr-o echipă profesionistă din cadrul unei companii americane, ulterior am fost alături de o altă echipă bună din cadrul OSCE din Kîrgîstan, după care am activat în calitate de expert în politici de securitate la IDIS Viitorul. Totodată, în acest context am să menționez că, din momentul în care m-am reîntors în Poliția de Frontieră, mi-am propus excluderea totală a politicului din activitatea IGPF, asta contează și chiar e prioritar pentru mine, ceea ce de fapt prevăd și statele UE, ca din structurile de forță ar trebui să fie excluse totalmente presiunile politice.

C: Ajuns la conducerea Poliției de Frontieră care a fost primul obiectiv prioritar?

R.V.: Nu am avut un obiectiv prioritar anume, obiectivele mele au fost puse toate pe orizontal, nu pe vertical. Dar prima sarcină care am considerat-o importantă a fost consolidarea echipei și anume m-am străduit să redau încredere totală, să fiu deschis și perseverent fiecărui angajat. Pentru că punctul forte și viziunea spre succes este ECHIPA – oameni dedicați și integri, la care chiar i-am dat o denumire #Echipa_Schimbării. După părerea mea, oamenii aduc această schimbare, nu conducătorul, oamenii care se dedică 100% la 100%, 24 din 24 acelor misiuni care stau la baza securității frontierei de stat, pentru ca cetățenii să primească servicii de cea mai înaltă calitate, să se simtă protejați și în siguranță. Până la urmă această sarcină eu cred că ne-a reușit să o realizăm, asta este vizibil prin comunicarea atât internă, cât și externă, prin dorința comună de a îndeplini încă multe sarcini și priorități care stau în fața noastră.

C: Timp de 100 de zile, care au fost cele mai grave ilegalități, care ați reușit să le curmați și cu care vă luptați încă la moment?

R.V.: De fapt, cel mai grav a fost faptul că ilegalitățile depistate erau în lanț și bine înrădăcinate, fie vorbim de contrabanda cu țigarete, trafic peste frontiera țării a alcoolului, aurului sau corupție. Nu știu dacă am reușit să curmăm în totalitate anumite scheme de contrabandă, pentru că ceea ce a prins rădăcini de cel puțin trei ani, 100 de zile este puțin timp pentru a fi lichidat la maxim, chiar pot spune că schemele au rămas, doar că ele au fost ,,înghețate”, însă se lucrează foarte mult atât pe intern, cât și pe extern cu implicarea a altor instituții cum ar fi SIS, CNA, PCCOCS, dar și sunt întreprinse măsuri speciale de prevenire și contracarare a ilegalităților și diminuarea acestora la maxim. Nu este ușor să lupți, se necesită o atenție și un efort enorm, pentru a nu admite celor din extern – ,,subiecți” ai acelor scheme ilegale, să-și continue cu succes ,,afacerile bine regizate”. Însă, este de accentuat că principalul indicator a-l destabilizării afacerilor ilegale de la frontieră, este în scădere drastică cu caracter continuu, iar asta reiese din ultimele statistici reflectate de Poliția de Frontieră a României. Astfel, conform datelor oficiale comerțul ilegal doar cu țigarete de pe piața neagră s-a redus abrupt în septembrie curent, constituind 10,5 %. Ca conducător a acestei instituții pe care o conduc, vă asigur că în următoarea etapă vor urma și alte cifre marcante privind eradicarea și a altor fapte ilegale transfrontaliere.

C: Care au fost primele acțiuni pentru îmbunătățirea situației la frontieră?

R.V.: Prin două exemple am să specific acele acțiuni, care consider că cel puțin se îndreaptă spre îmbunătățirea situației la frontieră. Unul este că, timp de două luni am desfășurat analiza activităților operaționale, ceea ce scoate în evidență segmentul de activitate control al frontierei, care presupune acțiunile complexe de supraveghere a frontierei verzi și controlul în punctele de trecere, factor care ne ajută pe noi acum în procesul de reformă instituțională. Totodată, se efectuează analiza funcțională a instituției și urmare acestei acțiuni, în termen de maxim două săptămâni, vom putea avea un raport complet în care vom discuta toate lacunele și neajunsurile depistate în cadrul Poliției de Frontieră și vom veni cu anumite recomandări, astfel ca începând cu anul viitor să avem o structură nouă a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, ca să putem face față provocărilor, riscurilor și vulnerabilităților, fie care vin din interior, fie care vin din exterior. Alt aspect este diaspora, care reprezintă un factor important, pentru că foști angajați ai Poliției de Frontieră care erau plecați peste hotarele țării, am reușit să-i reîntorc acasă. Dintre care o parte ocupând chiar funcții de conducere, iar alții sunt încadrați la cursurile inițiale de perfecționare din cadrul Centrului de Excelență în Securitatea Frontierei.

C: Ce ați întreprins pentru stoparea multiplelor scheme de contrabandă și corupție?

R.V.: Au fost întărite toate mijloacele și forțele prin delegarea polițiștilor de frontieră integri, în sectoarele de risc, pentru constatarea și lichidarea schemelor de corupție și contrabandă la frontieră. Astfel, în urma măsurilor întreprinse au fost demarate mai multe anchete de serviciu, iar unele subdiviziuni a fost schimbat cadrul managerial. Totodată, se desfășoară în continuu un șir de activități speciale de prevenire și contracarare a ilegalităților de orice tip. De asemenea, se pune accent pe sensibilizarea societății la problemele de integritate a polițiștilor de frontieră, precum și al mecanismelor de informare, întru identificarea, acționarea promptă și stoparea ilegalităților de la frontiera de stat.

C: Dacă tot vorbiți de schimbare, cum vedeți Dumneavoastră schimbarea în PF, ce ați reușit să faceți în această perioadă?

R.V.: Încrederea aduce schimbarea. Și aici mă refer atât la omul – polițist de frontieră, cât și la omul – cetățean al RM, pentru că e foarte importat ca polițiștii de frontieră să aibă încredere în forțele proprii, să înțeleagă că se poate și altfel, dar totodată, calitatea serviciilor de la frontiera de stat să domine încredere cetățenilor în acești ,,Oameni în uniformă”. Și dacă vorbim despre ce s-a reușit, atunci o spun ferm că oamenii de ambele părți au început să zâmbească cu multă încredere. Iar asta dovedește că schimbarea ne reușește, chiar dacă mai avem mult de lucru la acest subiect, pentru că mai există perceperea, precum că Poliția de Frontieră era subordonată politicului, ceea ce personal am depistat în unele Sectoare ale PF, și e firesc ca să explici sau să demonstrezi că deja de această perioadă de 100 de zile, Poliția de Frontieră este o instituție a statului care își îndeplinește atribuțiile în folosul cetățeanului și cu certitudine este o instituție apolitică, așa cum prevede legislația.

C: Tot în această perioadă, cunoaștem din presă despre un nou proiect al Poliției de Frontieră și anume ,,Femeie – Forța Motrice a Poliției de Frontieră”, vrem să știm dacă ideea vă aparține, dacă da, ce va motivat și care este scopul proiectului?

R.V.: Inspirația acestui proiect vine încă din anul 2005, atunci când am avut prima mea vizită la Serviciul de Grăniceri din Letonia, unde la întrebarea mea adresată comandantului de atunci, generalul Dublin: ,,De ce femeia e în rând cu bărbatul la supravegherea frontierei?”, ca răspuns am primit: ,,Ea e femeie acasă, aici e grănicer”. Pe atunci nu prea am înțeles asta, de ce femeia ar trebui să aibă aceleași atribuții sau atitudini fizice în rând cu bărbații. Însă pe parcursul anilor am înțeles că, femeia acționează mult mai bine în anumite situații de criză, sau cum se spune la noi: ,,Ea gândește la rece”. Astfel, m-am gândit de a scoate în evidență Femeia din cadrul Poliției de Frontieră, mai mult ca atât, de a o promova și de a crește numărul acestora în Poliția de Frontieră, ca de exemplu în Letonia, unde procentul ajunge la circa 40% – femei. Pentru mine asta contează foarte mult și cred eu că acesta este unul din reușitele proiecte pe care am izbutit cu succes să-l implementăm și el cu siguranță va avea continuitate mulți ani înainte. Un alt imbold ar fi și soția mea care este grănicer în rezervă, e plutonier major, însă așa a fost soarta pe timpuri că a fost nevoită să plece.

C: Cum vă vedeți colegii după revenire, care sunt calitățile pe care le apreciați? Dar și credem că este ceva ce vreți să mai corectați la ei, ce anume?

R.V.: Nu am să fac o diferență, pentru că ,,Grănicerul” rămâne ,,Grănicer”, ei sunt oameni ai legii, care pun în practică toate cunoștințele și experiența profesională, pentru a fi în slujba cetățeanului. Aș putea face doar o deosebire în perioada de 100 de zile, în care colegii mei s-au schimbat o dată cu mine, sunt încrezuți și sunt convins că împreună vom reuși și vom duce schimbarea spre bine până la capăt în Poliția de Frontieră. Nu vreau să pun accent pe trecut, dar pe prezent și pe ceea ce împreună vom face mâine, pentru că așa este misiunea noastră în care sunt zile când nu știi ce așteptări să ai, însă noi avem postura de a lua hotărâri pentru binele și siguranța celor din jur, chiar dacă uneori ne asumăm un risc. Pentru mine e important ca colegii mei să se simtă liber, satisfăcuți și plini de speranță că ziua nu va trece în zădar.

C: Am văzut într-o postare pe pagina Dvs. de Facebook despre renovarea Sectoarelor Poliției de Frontieră, care este situația la moment și ce acțiuni urmează să întreprindeți?

R.V.: Prioritatea noastră este ca infrastructura Poliției de Frontieră fie dezvoltată, nu doar pentru modernizare și condiții mai bune de muncă, dar și din punct de vedere de securitate pentru angajați. În context, la moment se desfășoară lucrări de reconstrucții a trei Sectoare ale Poliției de Frontieră, și anume SPF Tudora din cadrul Direcției Regionale Est, SPF Briceni și SPF Soroca, din cadrul Direcției Regionale Nord. IGPF își concentrează eforturile la maxim în scopul dezvoltării continuu a infrastructurii frontierei de stat, ceea ce treptat urmează să se realizeze, astfel încât colegii mei să vină din plăcere la muncă, asigurând servicii de calitate pentru cetățeni.

C: O problemă stringentă este salarizarea angajaților Poliției de Frontieră, ce întreprindeți în acest sens, aveți inițiative bine definite, idei inovative la acest capitol?

R.V.: Problema stringentă de salarizare a angajaților, consider că a fost una din lacune sau poate o eroare care a fost produsă, pentru că atunci când a fost stabilită grila de salarizare, s-a primit că ofițerii aveau salariu mai mic decât subofițerii. Cu regret, dar am să menționez despre faptul că atunci când a fost adoptată legea cu privire la salarizare la începutul acestui an, s-au produs anumite erori și s-au scăpat foarte multe. În context, am reușit până la moment să înaintăm propuneri de modificări a acestei legi, astfel ca începând de la 1 ianuarie 2020, dacă aceasta va fi aprobată lectură finală de către Parlamentul RM, angajații Poliției de Frontieră vor beneficia de o majorare a salariului. Totodată, urmează de fi înaintat o propunere către conducerea MAI de a iniția un proiect de HG, în scop de a putea crea un fond financiar de menționare a personalului, în cazurile de reținere și contracarare a contrabandei la frontiera de stat.

C: De când ați venit în funcție de conducător, numărul de concedieri în Poliția de Frontieră este în creștere, cum credeți care sunt motivele? Ar influența cumva noile cerințe de noua conducere, adică de Dvs., la care nu vor putea face față?

R.V.: Dacă vorbim despre concedierile din ultima perioadă din Poliția de Frontieră, atunci eu cred că sunt prea puține, mulți angajați după numirea mea în funcție de conducător, nu știu din ce motive, dar s-au folosit de legislație și și-au luat concedii de paternitate, chiar și concedii de boală. Însă vom întreprinde toate măsurile necesare, pentru ca acei oameni care au întreprins anumite ilegalități la frontieră și se simt cu ,,musca pe căciulă”, să răspundă pentru fapte conform legii și să nu mai activeze în acest sistem de care oamenii au nevoie pentru a se simți în siguranță. Și vreau să mai menționez că anume acei oameni care aveau funcții speciale de ,,Smotreașie”, puse de fosta guvernare sau cei implicați în scheme de corupție, cât nu și-ar dori să revină la locurile de muncă nu se vor regăsi, pentru că personal nu voi admite întoarcerea lor în sistem. În sistem trebuie să rămână cei mai destoinici, profesioniști și integri polițiști de frontieră. Iar asta se va întâmpla imediat cu intrarea în vigoare a noii structuri a Poliției de Frontieră, cel mai probabil, cu aproximație la data de 15 februarie 2020. Și vreau chiar să menționez că da, au influențat noile cerințe, pentru că mulți nu au rezistat și nu s-au regăsit după acele acțiuni care le-am întreprins chiar din 19 iunie, motivând că nu pot activa cu un salariu de 5000-6000 de lei, pentru că ,,bonusurile” din acțiunile ilegale erau de 3-4 ori mai mari. Însă, datoria polițistului de frontieră este ca să fie onest, să depună toate eforturile pentru îndeplinirea menirii pe care o are și să contribuie la construirea unei imagine pozitive a instituției.

C: Sunteți un manager profesionist, cu o carieră de timp suficient în domeniul dat, cum motivați angajații, ca Poliția de Frontieră să rămână o echipă puternică și să se alăture întru realizarea obiectivelor propuse de Dvs.?

R.V.: Nu-i las să se plictisească sau să piardă timp fără productivitate. Petrec mult timp la frontieră, fiind mereu alături de ei, astfel au înțeles că schimbarea este inevitabilă și rezultatele sunt în creștere, iar asta îi face mai ambițioși să fie dedicați pentru a diminua la maxim acele riscuri care persistă la frontieră. Totodată, se desfășoară întruniri și activități cu echipa, cursuri de instruire, pregătirea profesională, training-uri, validarea și evidențierea rezultatelor obținute, acestea ar fi la fel câteva abordări care aduc un impact motivațional pentru angajați. De asemenea, prin propriile acțiuni, responsabilitate, punctualitate, receptivitate, optimism și multă încredere, ceia ce se reflectă în rândul angajaților ș îi îndrumă să fie la fel.

C: Cunoaștem că unul din obiective este consolidarea relațiilor cu alte subdiviziuni MAI și chiar Autoritățile Publice Locale, care este scopul? Ar îmbunătăți asta cumva situația la frontiera de stat?

R.V.: Eu mă conduc mereu după sintagma ,,Doar prin eforturi comune putem evolua și obține rezultate”. Astfel, prin colaborarea de bun augur cu alte subdiviziuni MAI dar și APL, schimbul de informații va fi operativ și mai eficient, pentru a gestiona unitar acțiunile din domeniul securității statului. Dar, totodată, pentru asigurarea activităților și operațiunilor comune, în scop de contracarare a ilegalităților la frontiera de stat și în raza acesteia. Pentru că toate acțiunile pe care le întreprindem sunt în folosul cetățeanului, iar singuri nu ne-ar reuși nimic, doar prin efort comun vom avea rezultate mai bune, iar siguranța va crește.

C: Ce proiecte noi vor prinde viață în Poliția de Frontieră în viitorul apropiat?

R.V.: În primul rând vreau să menționez despre faptul că, colegii mei au multe idei de multe proiecte care treptat vor prinde viață, toate proiectele au drept scop de a promova imaginea Poliției de Frontieră, dar mai important de a relata activitatea zilnică a polițiștilor de frontieră și de a crește nivelul de încredere în Poliția de Frontieră din partea cetățenilor. Suntem o echipă puternică, cu multă inițiativă, cei interesați să fie cu ochii pe noi, urmează proiecte cu privire la veteranii care au stat la baza formării acestei instituții, cu privire la copiii colegilor angajaților IGPF, pentru ca ei să ,,pipăie” meseria părinților, și neapărat proiecte privind Centrul de Excelență în Securitatea Frontierei, acolo unde se ,,coc” viitorii Polițiști de Frontieră.

C: Credeți că tânăra generație este punctul țintă pentru schimbarea, modernizarea și viitorul Poliției de Frontieră?

R.V.: Eu nu cred, dar sunt convins că anume tânăra generație este nu doar punctul țintă, dar un pas înainte spre schimbare, modernizare și viitorul Poliției de Frontieră. După nenumăratele vizite ale mele în cadrul Centrului de Excelență în Securitatea Frontierei, acei tineri care au ales să pășească pragul acestei profesii, cu mult entuziasm, m-au convins că doar ei pot schimba lucrurile spre bine. Nu poți schimba mentalitatea unui om chiar ca și mine și în comparație punând accent pe calitatea acestor tineri plini de energie care recent au venit în sistem. Tot mai mult mă conving că trebuie să investim în tinerii noștri, în calitatea pregătirilor profesionale a acestora și să le oferim posibilitatea de a se manifesta, și nu în ultimul rând să-i motivăm să rămână aici, acasă!

C: O funcție de Șef adjunct al IGPF este vacantă, ați accepta dacă asta ar fi o femeie?

R.V.: Nu doar că aș accepta, dar ar fi și o provocare pentru mine J. Consider că femeile la funcție de conducere într-un organ de forță sunt la fel de eficiente ca și bărbații. Așa, că dacă v-a întruni toate cerințele prevăzute de legislație și v-a da dovadă că poate fi un profesionist bun la această funcție, de ce nu? Cum am mai spus, eu sunt doar pentru a promova femeie în Poliția de Frontieră.

C: Aveți ocazia să transmiteți un mesaj pentru angajații PF, dar și pentru cetățeni.

R.V.: Indiferent de situația politică din țară, noi, ofițerii de la Poliția de Frontieră, ne vom face datoria onest la frontiera de stat, pentru ca cetățenii să se simtă în siguranță.

C: Vă mulțumim!

Cristina Pendea