Ramil Ziyadov este un ciclist din Azerbaidjan. Cu 4 ani în urmă a decis să-și ia rucsacul în spate și să-și îndeplinească visul din copilărie – să vadă lumea. După mai mult de 40 de mii de kilometri traversați, Ramil a reușit să viziteze, practic, toată Europa, Asia Mijlocie, America de Sud și în viitor speră să ajungă în America de Nord și Australia. În aceste zile el a ajuns şi în Moldova şi a acordat un interviu portalului CURENTUL.
CURENTUL: Mersul cu bicicleta e un hobby sau aveți o confruntare cu cineva?
Ramil Ziyadov: Din copilărie am visat să văd lumea. Atunci pentru prima data am văzut o carte cu natura. Acolo erau multe imagini din America de Sud, Siberia, etc. Atunci a apărut visul acesta – să văd lumea. Încă de când eram copil îmi plăcea să merg în turism, să port rucsacuri în spate. Apoi, am început să citesc literatură despre călătorii și îmi plăcea mult. La 34 de ani, în 2013, pe 10 aprilie mi-am împachetat lucrurile și m-am avântat în marea mea călătorie. Prima cursă a fost din Azerbaidjan în Rusia, în Asia Mijlocie, în Siberia, China, apoi Europa, Cercul Polar, Moldova, America de Sud. Am parcurs cu bicicleta 48 mii de kilometri. De aproape 4 ani călătoresc prin lume.
C.: După ce veți vizita Moldova, care este următoarea destinație?
R.Z.: Am în plan să vizitez Ucraina. Din Ucraina vreau să trec prin Rusia, până la Kamceatka, dacă reușesc în acest an. La anul, vreau să mai merg odată în America de Sud. Nu știu, parcă mi-a rămas o parte din suflet acolo.
C.: Cu ce v-a cucerit America de Sud?
R.Z.: Munții. Anume munții Anzi atât de mult inspiră. Nu pot reda prin cuvinte sau prin fotografie această frumusețe. Pur și simplu, te ridici în munți și vezi norii până la umeri (arată) și tu pur și simplu te joci cu acești nori pufoși. E fantastic! La o asemenea înălțime înțelegi cât de fericit ești. „Oamenii bogați cheltuiesc bani pentru a fi fericiți, iar dacă astăzi suntem fericiți, deja suntem bogați”. În asemenea locuri, când stai la o cafea, înțelegi cât de fericit ești și te bucuri de viață.
C.: Călătoriți mereu singur?
R.Z.: Singur și fac cunoștință cu diferiți oameni. Eu sunt un fel de Ambasador al lumii din partea țării natale. Le povestesc oamenilor despre cultura noastră, despre tradiții, bucătărie, istoria, cum trăiește țara noastră, ce succese avem în țară. Le comunic oamenilor și, totodată, împrăștii prin lume cunoștințele.
C.: Ce anume v-a plăcut în țara noastră?
R.Z.: Spun așa cum este: Moldova cu pași înceți face progres. Mergeți ferm spre Europa și asta e foarte bine. Haina veche o aruncați și îmbrăcați, așa cum vă place, haina nouă. Așa cum sufletul vostru de moldovean vă spune că trebuie. Asta inspiră. Eu sunt patriot și respect oamenii care își iubesc țara. Oamenii de aici sunt sufletiști. Mă simt aici ca acasă. Mă simt liber.
C.: Câte țări ați vizitat în acești 4 ani? Ne puteți spune o cifră?
R.Z.: Acuși numărăm: Rusia, Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, China, Belarus, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia, Egipt. Probabil, doar vreo 3-4 țări din Europa nu le-am vizitat. În America de Sud am vizitat Columbia, Peru și Ecuador. În America de Nord nu am ajuns încă, dar planific în viitor. Am spus deja vreau să ajung în acest an, sper că de acolo voi merge ori în America de Nord, ori în Australia.
C.: Ați avut careva întâmplări mai puțin plăcute în timpul călătoriilor?
R.Z.: Am avut și așa experiență. M-am otrăvit, în Columbia. Am văzut chiar moartea cu ochii mei. Mi-am revenit în reanimare. Am fost și în locuri unde temperatura era de -40 de grade, când am traversat Cercul Polar. Este ca o confruntare a vieții. Mergi la întâlnire cu natura. Ninsoare, ploaie, vânt, toate acestea le primești asupra ta. Nu poți ști ce va fi mâine. Eu merg la acest risc și totodată văd lumea întreagă. Și riscul și frica toate vin în același pachet. Spun tuturor: „Nu fiți robul fricii voastre”. Acest sentiment ne face oameni, dar nu trebuie să ne lăsăm ispitiți de această frică. Le spun oamenilor: „Pentru a fi fericit mult nu trebuie – rucsacul, aparatul foto și toată lumea îți aparține”. Fotografia este de felul ei o artă, în călătorii ea devine și mai ideală.
C.: De ce anume ați ales să călătoriți cu bicicleta?
R.Z.: Bicicleta înseamnă tărie de caracter, putere, luptă, economie, supraviețuire, totul e aici. E și sport, și un mod sănătos de viață, și dezvoltarea culturii cicliste în diferite țări și culturi. E un mijloc de transport. Le spun conducătorilor auto: „Respectați cicliștii”. În Europa, cultura mersului pe bicicletă e foarte dezvoltată. Acolo merg cu mare plăcere. Nimeni nu te încurcă, ai banda ta pe unde să mergi și toți îți cedează trecerea. La noi această cultură încă nu-i destul de dezvoltată. Noi tocmai acum, câte puțin începem să tindem spre astfel de cultură. Un alt plus este și protecția mediului.
C.: Ce planuri aveți în viitor?
R.Z.: Vreau să scriu o carte despre călătoriile mele. În visurile tale trebuie să crezi. Visurile nu au hotar, trebuie doar să crezi acest lucru și să mergi acolo unde visurile devin realitate. Simt că m-am schimbat în tot acest timp. Această libertate mă inspiră.
C.: Mulțumim!
Cristina Parfeni
Foto: Anastasia Borta