În cadrul unui interviu acordat pentru CURENTUL, preşedintele Platformei Unioniste 2012, George Simion a povestit despre Marşul Centenarului de la Chişinău, ascensiunea curentului unionist din Moldova şi cine şi cum are de gând să înfăptuiască Unirea.

C: De ce nu s-a făcut Unirea în ’90?

G.S.: Răspunsul scurt este că nu a existat suficient de multă voință. În Republica Moldova era, teoretic, la putere generația de conducători care au câștigat dreptul de a vorbi limba română și de a o scrie în alfabetul latin la nivelul întregii RSS Moldovenești, apoi Tricolorul și Independența. Practic, adevătrata putere o dețineau cadrele sovietice, vezi războiul de la Nistru, fabricat de către ei. Și, desigur, avem și noii conducători ai României din 1990, care au practicat o politică servilă față de URSS, însuși președintele Iliescu fiind școlit la Moscova în spirit sovietic, le-a lipsit clarviziunea și chiar patriotismul. Situația nu era foarte simplă nici atunci, dar prefer ca subiectul să fie dezbătut de istorici. Pe noi ne interesează prezentul și viitorul, respectiv cum să facem acum Unirea.

C: Care ar fi principalul obstacol în calea realizării Unirii?

G.S.: Aș nominaliza puterea care corupe, ca obstacol principal în calea Unirii, respectiv grupurile de interese care au acaparat o mare parte din puterea Republicii Moldova și pentru care este profitabilă menținerea unei pseudo-independențe la adăpostul căreia să facă jocuri murdare. Ei formează o pătură relativ subțire a oligarhiei ce trăiește într-un lux care contrastează flagrant cu nivelul de trai al oamenilor simpli. Populația este prinsă la mijloc între interesele diferitelor clanuri și familii de oligarhi. De aceea, mi se pare fățarnică afirmația unor politicieni de la Chișinău care spun că, mai întâi țara să rezolve probleme corupției și abia apoi să reflecteze la Unire. Convingerea noastră fermă este că Unirea va reduce sau limita fenomenul corupției și va ridica nivelul de trai al cetățenilor.

C: Nu vă este frică să păreți ridicoli promovând unionismul în condițiile în care, parlamentele de pe ambele maluri ale Prutului demonstrează dezinteres și, uneori, chiar opunere?

G.S.: De mai mult de un deceniu de când sunt activist civic pentru Unire le-am auzit pe toate și am combătut percepțiile false. Nu aș zice că unionismul este tratat cu dezinteres nici măcar de Parlamentele de pe niciunul cele două maluri ale Prutului. În România am închegat grupul parlamentar „Prietenii Unirii” compus din peste 120 de senatori și deputați ai tuturor partidelor și reprezentanți ai minorităților naționale. Recent, programul nostru de internship pentru studenții basarabeni s-a bucurat de mult entuziasm din partea acestor parlamentari, iar pe data de 27 martie 2018 se va ține o ședință solemnă a Parlamentului României. Există parlamentari români dedicați cauzei Unirii, la fel cum sunt și în Republica Moldova, și sperăm că în viitoarea legislatură a Parlamentului de la Chișinău să avem o majoritate unionistă.

C: Ați declarat că sunteți unul din liderii generației de mâine. Reprezentanții noului val. Se cere de la sine întrebarea, cine au fost liderii generației de ieri, dacă au fost, și care au fost erorile pe care le-au comis?

G.S.: Sunt o persoană care și-a făcut un crez personal din realizarea Unirii și cu mare satisfacție m-aș retrage din viața publică după ce voi vedea căzând granița de pe Prut. Actuala generație de unioniști a preluat ștafeta de la unioniștii care au organizat podurile de flori din 1990, dar acei oameni, dintre care mulți sunt trecuți de 50 de ani, nu ne-au părăsit. Îi revedem la acțiunile și evenimentele noastre importante, de pildă unii au fost prezenți la Marșul Unirii de pe 2 decembrie 2017 și mulți și-a confirmat prezența la Marea Adunare Centenară de duminică. Cred că acestor oameni le datorăm faptul că au menținut vie flacăra unionistă în Basarabia chiar și pe timpul lui Voronin. Nu îi judec și nu îi fac responsabili de nici o eroare comisă, cred că ei au făcut foarte multe în condițiile date. Oameni precum Mircea Druc, Alecu Reniță, Nicolae Dabija sunt exemple vii, iar dintre cei trecuți la Domnul îi enumer pe Grigore Vieru, Ion și Doina Aldea Teodorovici, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari sau Gheorghe Ghimpu.

C: Ați zis și dumneavoastră că Platforma Unionistă Acțiunea 2012 participă la toate manifestațiile care se organizează pe parcursul acestui an. Ce urmează după? Nu vă este frică că cuvintele Președintelui Dodon “Unionismul trece, patria rămâne” ar putea conține o doză de adevăr?

G.S.: Într-adevăr, 2018 este anul Centenarului Marii Uniri din 2018 și vom organiza numeroase evenimente, primul dintre cele importante fiind Marea Adunare Centenară de la Chișinău de pe 25 martie, dar vom continua pe tot parcursul anului să ne manifestăm public pentru Unire. Frică de Igor Dodon nu ne este absolut deloc. Cred că teama este de partea sa, pentru că este pe cale să-și merite porecla pe care i-am atribuit-o, aceea de „Igor cel Fără de Țară”. Campania sa de publicitate a avut efectul advers din punctul său de vedere. În mediul online s-a viralizat mesajul „Igor Dodon trece, patria rămâne” și sunt sigur că peste zece ani puțină lume își va mai aminti de Dodon, când acesta va fi probabil azilant de lux în Rusia, vecin de vilă cu fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici. Unionismul va trece după ce vom face Unirea.

C: Care sunt obiectivele de bază a Marșului Centenarului de la Chișinău?

G.S.: În primul rând, dorim să marcăm cum se cuvinte importanța datei de 27 martie 1918, când Sfatul Țării de la Chișinău a votat în majoritate covârșitoare Unirea cu România. Este o dată care începând cu anul trecut, se sărbătorește oficial în România și care pentru noi reprezintă baza morală a acțiunilor noastre. Unirea decisă de camera reprezentativă a poporului Basarabiei și ratificată apoi de Parlamentul României, promulgată de Regele Ferdinand I Întregitorul și recunoscută de tratate internaționale este un act juridic care nu și-a încetat efectele, din punctul nostru de vedere. Ocupația sovietică s-a produs în baza dreptului forței, nu prin forța dreptului. Deosebit de important la Marea Adunare Centenară de duminică este să dăm semnalul că suntem mulți cei care vrem Unire, că suntem noi înșine uniți și ne conjugăm eforturile, priceperea și resursele pentru Unire. Factorii de decizie de la Chișinău și București, dar și de peste hotare, să ia notă de dorința noastră de a fi o țară și un popor.

C: Ce rol îi revine Declarației Simbolice pentru Unire? Cât de verosimile sunt acele semnături a primarilor localităților care, ne dăm foarte bine seama, au fost puse în absența unui acord colectiv a băștinașilor?

G.S.: Dacă unii dintre politicienii din administrația centrală sunt îngrijorați că după Unire nu vor mai prinde un loc în Parlamentul României Reîntregite, primarii și consilierii locali nu au avut asemenea rețineri. Bunii gospodari ai comunităților vor continua să fie primari și consilieri inclusiv după Unire. Nu aș spune că Declarațiile de Unire au fost semnate fără acordul băștinașilor. De pildă, joi dimineață s-a semnat de Declarația de primăria Costești, raionul Ialoveni, de către doamna primar, 23 de consilieri și peste 1.000 de cetățeni ai comunei. La fel au stat lucrurile chiar și la Sadova, unde entuziasmul locuitorilor a suplinit blocarea de către consilierii socialiști a votării declarației în consiliul local. În alte localități, declarațiile au fost adoptate cu unanimitate în consiliul local, respectiv organul reprezentativ al comuniății.

C: Ce urmează să facă aleșii locali care au semnat această Declarație?

G.S.: O parte dintre primari care au semnat declarațiile de Unire au fost invitați în Parlamentul României, unde au fost aplaudați de absolut toții senatorii și deputații prezenți la ședința de plen din acea zi. În urmă cu două săptămâni, peste 100 dintre aceștia au fost prezenți la Iași, unde s-au pus bazele Ligii Aleșilor Locali Unioniști, care a emis o Rezoluție, semnată de toți cei prezenți, cu obiective asumate pentru înfăptuirea cât mai grabnică a Unirii. Din cursul acestui an, Liga va întreprinde acțiuni concrete de sprijin mutual, schimb de experiență și asistență.

C: Manifestațiile unioniste, rezonanța crescândă a Unirii în societate încinge spiritele în tabăra adversă. Cum aveți de gând să-i tratați pe cei care se opun Unirii? Sunt aproape jumătate din populație?

G.S.: De mulți ani ni se spune că manifestările noastre unioniste întărâtă tabăra adversă împotriva noastră. Din ce am observat noi, tabăra adversa este din ce în ce mai puțin numeroasă, curentul unionist fiind pe o tendință de creștere. Noi vom continua să milităm pașnic pentru Unire, prin mijloacele civice de convingere a oamenilor. Am constatat că buna și corecta informare este cea mai eficient instrument și singurul la care anti-unionismul nu are răspuns. Dacă replica lor este propaganda miciunii, fricii și institării la violență, atunci ei se află pe o pistă greșită. Viziunea noastră despre reîntregirea neamului nostru și a țării nu exclude pe nimeni, nici pe cei care acum se opun Unirii, minoritățile etnice, lingvistice, religioase. Pentru toți avem respectul pe care îl datorăm oricărui om onest, chiar dacă nu ne împărtășește idealurile.

C: Pe 25 martie la Marș vor participa unele partide pro-unioniste a căror participanți, predictibil, vor încerca să iasă în evidență într-un mod sau altul. Care din partidele unioniste din Moldova merită credință și ascultare, și care sunt pur și simplu niște profitori, oportuniști, îmbogățiți de război?

G.S.: Mișcarea unionistă nu este a cuiva, pentru a fi privatizată. A privatizat-o Iurie Roșca și ați văzut ce s-a întâmplat. Toată lumea este binevenită și sunt convins că noi, ca organizatori, vom avea puterea de a elimina din rândurile noastre profitorii, după Unire.

C: Guvernul României se arată, deocamdată, discret la mișcările unioniste din Republica Moldova. Intenționați să organizați acțiuni de promovare în anvergură a Unionismului peste Prut?

G.S.: Declarațiile de Unire semnate începând cu a doua jumătate a lunii ianuarie a Anului Centenar 2018 au suscitat un firesc interes la nivel politic în România, uneori devenind principale teme mediatice ale zilei. Prefacerile guvernamentale care au marcat primele două luni ale anului și învestirea în funcție a cabinetului Dăncilă au acaparat atenția publică, dar situația politică din România a intrat în normalitate și ne așteptăm ca vizibilitatea și participarea politică în direcția unionismului. Menționez doar atât: când primarii semnatari ai declarațiilor de Unire au venit în Parlament, tot plenul reunit(Senat și Camera Deputaților) s-a ridicat în picioare și a aplaudat, continuu. Unionismul este singurul subiect care aduce consens în viața noastră publică așa că puteți sta liniștit din acest punct de vedere.

Vom continua să promovăm Unirea și în România, unde gradul de favorabilitate al cetățenilor față de această temă depășește 75% conform sondajelor. Este momentul ca politicienii români să respecte voința alegătorilor și să se manifeste clar și concret pentru Unire.

C: În cazul în care 25 martie va fi trecut cu vederea de Parlamentele ambelor state, ce acțiuni concrete, menite să realizeze Unirea, veți întreprinde mai departe?

G.S.: Marea Adunare Centenară nu are ca scop principal să atragă atenția Parlamentelor de la Chișinău și București. Dacă politicienii nu au înțelepciunea să privească atent, să înțeleagă și să adopte măsurile care se impun după manifestarea din Piața Marii Adunări Naționale, o vor face în dauna lor. În condițiile în care peste un milion de moldoveni și-au redobândit deja cetățenia română, iar curentul unionist câștigă teren, ar fi imprudent din partea clasei politice să ignore acest fapt, atât în România, cât și în Republica Moldova.

C: În lipsa unei clase politice cointeresate să voteze Unirea, de ce nu vă băgați în politică? Nici dumneavoastră, nici Vlad Bilețchi? Unirea se face în parlament sau nu ?

G.S.: Sigur că Parlamentul poate juca un rol cheie pentru Unire, a făcut-o pe vremea când se numea „Sfatul Țării”. Pe parcursul acestui an vom avea întrevederi și negocieri cu partidele politice pentru susținerea candidaților unioniști. Încurajez ca unii dintre liderii mișcării unioniste să-și asume rolul de candidați în alegerile legislative uninominale din 2018. Obiectivul nostru este să avem o majoritate unionistă în Parlamentul de la Chișinău, după alegerile din această toamnă.

C: Vă mulţumim!

Dumitru Garcaliuc