Membrii de sindicate își doresc consolidarea parteneriatului social și discutarea eficientă a problemelor care prezintă interes pentru salariați. Despre așteptările de la noua guvernare, începutul conlucrării cu Guvernul Sandu și alte subiecte importante a vorbit Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) într-un interviu pentru portalul de știri CURENTUL.
Curentul: Domnule Budza, care sunt principalele rezultate obținute de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova în ultima perioadă?
Oleg Budza: Inițial vreau să confirm că Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) are la baza activității Strategia CNSM pentru anii 2017-2022, prin care contribuim la apărarea intereselor profesionale, social-economice și de muncă ale salariaților – membri de sindicat. De asemenea, contribuim continuu la implementarea Programului de Țară privind Munca Decentă pentru anii 2016-2020, Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020”, programele de dezvoltare a Parteneriatului Estic.
Prin afilierea din 2010 a CNSM la Confederația Internațională a Sindicatelor menținem activ implementarea priorităților ce vizează justiția socială, protecția socială și juridică a membrilor de sindicat, securitatea la locul de muncă, parteneriatul social, consolidarea instituțională, politica informațională, egalitatea de gen și șanse, formarea sindicală și colaborarea internațională, etc.
Un obiectiv realizat a constituit lansarea a două mari campanii la nivel național: ”Avocatul Sindicatelor” și “Contractul Colectiv de Muncă – Garanția drepturilor tale”, care au scopul de a oferi gratuit suport juridic, de a asigura membrii de sindicat cu protecție juridică în domeniul raporturilor de muncă și negocierea garanțiilor suplimentare prin convențiile ramurale și contractele colective de muncă. În urma acestor campanii, am înregistrat un rezultat foarte bun care reflectă încheierea a 92% a Contractelor Colective de Muncă la întreprinderi/instituții și consultații juridice gratuite pentru membrii de sindicat din 16 raioane.
CNSM a depus eforturi pentru protecția social-economică a membrilor de sindicat. În primul rând, menționez contribuția consistentă și poziția constructivă a CNSM privind combaterea economiei informale, a muncii „la negru” și a practicilor de achitare a salariilor „în plic”. În acest sens, au fost efectuate multiple controale împreună cu Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul de Stat al Muncii. La insistența noastră au fost înăsprite diferite sancțiuni pentru practicarea muncii „la negru”. Noi considerăm că au fost atinse rezultate pozitive privind micșorarea fenomenului muncii „la negru”.
În anul 2018, CNSM împreună cu sindicatele din sfera bugetară au purtat negocieri ce au vizat implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23.11.2018.
Datorită poziției ferme a CNSM, în luna martie 2018, la întâlnirea cu Ben Kelmanson, șeful delegației Fondului Monetar Internațional, prin argumente concrete am accentuat că Produsul Intern Brut în anul 2018 va crește nu la nivel de 3,15% dar va fi de 4,3%, și acest argument forte a permis implementarea Legii privind sistemul unitar de salarizare.
În 2018, CNSM a propus două inițiative importante pentru Programul de activitate al Guvernului condus de Pavel Filip: facilitarea accesului tinerilor la spațiu locativ în condiții preferențiale și acordarea tichetelor de masă pentru lucrători, care cu succes au fost implementate.
Tot în anul 2018, au fost operate unele modificări în Codul Muncii. Cu o parte dintre ele noi nu am fost de acord, au existat însă și unele cerințe dure privind implementarea Codului Muncii în redacție nouă, pe care noi am reușit să le stopăm.
De asemenea, contribuim la respectarea normelor și cerințelor în domeniul securității și sănătății în muncă, la asigurarea unei munci decente, instruirea și schimb de experiență sindicală internațională.
C: Care sunt obiectivele principale ale CNSM pentru 2019?
O.B.: În ultimii 8 ani, Republica Moldova nu a ratificat nici o Convenție a Organizației Internaționale a Muncii, care marchează în acest an 100 de ani de la fondare. În acest sens, dorim să fie ratificate Convenția nr. 161 privind medicina ocupațională și Convenția nr. 201 privind garanțiile minime sociale.
Alte obiective ale CNSM se referă la negocierile privind salarizarea în sectorul real la nivel de ramură, reluarea negocierilor după 8 luni de pauză, în cadrul Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective, recrutarea noilor membri de sindicat, inclusiv în companiile cu capital străin, formarea formatorilor și negociatorilor sindicali, promovarea politicii informaționale a CNSM, efectuarea controalelor conform graficelor de către Inspectoratul Muncii al Sindicatelor și verificarea condițiilor de muncă cu ajutorul Laboratorului mobil de măsurări al CNSM, promovarea intereselor profesionale ale tinerilor și ale femeilor. Actualmente 26% dintre membrii de sindicat sunt tineri, iar 56% din numărul total al membrilor de sindicat sunt femei.
Totodată, ne propunem să renovăm baza materială a CNSM – sanatoriile, bazele de odihnă pentru copii, oferirea consultațiilor juridice gratis membrilor de sindicat în raioane, consolidarea relațiilor de parteneriat cu reprezentanții administrației publice locale de către reprezentanții CNSM în teritoriu.
C: Recent CNSM a lansat un program de cooperare între generații numit „Fete și femei sindicaliste: cooperare între generații”. Oferiţi-ne detalii.
O.B.: A fost o idee binevenită și salutată de membrele ambelor Comisii ale CNSM. Chiar și doamna Olga Nicolae, expert al Confederației Internaționale a Sindicatelor, a rămas foarte impresionată de modul în care s-a organizat întrunirea femeilor sindicaliste, de ideile inovaționale, experiențele împărtășite de membrele Comisiei de Femei tinerelor fete din cadrul Comisiei de Tineret. Acesta este un program care are scopul de a dezvolta relații de colaborare și mentorat în activitatea sindicală, pentru a contribui la consolidarea poziției sindicaliste a femeilor tinere, crearea oportunităților pentru femei de a-și dezvolta abilitățile de lider, facilitarea transferului de cunoștințe între generații. Sindicalistele au abordat subiectul cu privire la realizarea egalității de gen în sindicate, prin prisma Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă nr. 5 și nr. 8 și contribuția sindicatelor la realizarea Agendei 2030.
Cea mai relevantă concluzie a acestei activități a fost subliniată cooperarea și solidaritatea între generații ca fiind un factor foarte important pentru a obține rezultate de care vor beneficia toți membrii de sindicat. Este necesar să dezvoltăm continuu măiestria de a comunica cu membrii de sindicat și să găsim metode contemporane prin intermediul cărora să aducem informația utilă în organizațiile primare.
C: Datorită negocierilor cu partenerii sociali sindicatele au obținut anumite privilegii pentru angajații din țară. Cum ați reușit?
O.B.: Specialiștii CNSM au participat la ședințele Guvernului Republicii Moldova, unde s-a discutat și s-au înaintat propuneri de a prevedea resurse financiare necesare pentru ridicarea nivelului de viață al salariaților la proiectele bugetului de stat, bugetului de asigurări sociale, FAOAM. Totodată, Comisia de Femei a lucrat activ cu deputații din Parlamentul Republicii Moldova pentru a promova interesele femeilor din Republica Moldova. La fel, un rol semnificativ în această direcție îl ocupă și președinții centrelor sindicale național-ramurale, liderii sindicali de la organizațiile sindicale primare, care prin negocieri dobândesc garanții și beneficii suplimentare pentru membrii de sindicat.
C: Cum ați caracteriza relațiile actuale dintre CNSM și autoritățile centrale?
O.B.: Astăzi suntem la începutul conlucrării cu Guvernul Maia Sandu. Deja am înaintat demersuri pentru a stabili întrevederi oficiale și pentru a fi numiți reprezentanții Guvernului în Comisia tripartită și cerem ca domnul Vadim Brînzan, ministrul Economiei și Infrastructurii, să fie numit coordonatorul acestei comisii. Noi am susținut inițiativa Prim-ministrului Maia Sandu de a diviza Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în două ministere distincte. Încă 6 ani în urmă CNSM a pledat pentru crearea Ministerului Muncii și Protecției Sociale ca o structură ministerială de sine stătătoare.
C: Cum apreciați situația social – economică din Republica Moldova la etapa actuală?
O.B.: La moment situația social-economică din țară este una dificilă. Constatăm că nu sunt suficiente resurse financiare în bugetul Statului. Au crescut cu 35% cheltuielile pentru transferuri de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale în urma micșorării contribuției angajatorului în bugetul respectiv. Se cere evident restabilirea finanțării externe prin cooperarea cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană, alte instituții internaționale. Deși au fost implementate acțiuni foarte așteptate „pro-business”, observăm că unii agenți economici practică în continuare munca „la negru”.
C: Câți membri întrunesc sindicatele existente în Republica Moldova?
O.B.: CNSM întrunește 24 centre sindicale național-ramurale cu un activ de peste 342 mii de membri de sindicat. Printre ei sunt angajați din învățământ și știință, agricultură şi alimentaţie, deservirea socială şi producerea de mărfuri, comunicaţii, construcţii, industria uşoară, cooperaţia de consum, comerţ şi antreprenoriat, industria chimică şi resursele energetice, oameni de cultură şi alte ramuri.
C: Cât de deschiși sunt moldovenii să devină membri ai sindicatelor? Ce condiții trebuie să respecte aceștia pentru a deveni membri de sindicate?
O.B.: Aderarea la sindicate sau formarea organizațiilor sindicale primare este un lucru dificil. De ce? Moldovenii nu sunt “liberi” în dorințele lor. La ce mă refer? Dacă în țări ca Suedia, Danemarca, Germania, decizia în mare măsură aparține salariatului, care dorește să fie membru al organizației sindicale, la noi cea mai importantă verigă este patronul/directorul. Și dacă el, patronul/directorul, zice: „Să nu văd la mine la întreprindere sindicate”, atunci oamenii au frică. „Ei, dacă șeful a spus, atunci nu trebuie”, spun salariații. Însă, Convenția OIM nr. 87 prevede libera asociere la sindicate. Însăși crearea unei organizații sindicale este simplă: 3 salariați se întrunesc, întocmesc proces verbal, aleg președintele, după aceasta aderă la un sindicat de ramură.
C: Membrii de sindicat beneficiază de foi de tratament sau odihnă în stațiunile balneare /sanatoriile din țară sau de peste hotare? În baza căror condiții se eliberează aceste foi? Cât de solicitat este acest serviciu în acest an de către membrii de sindicat comparativ cu perioada similară din anii precedenți?
O.B.: Condițiile pentru eliberarea biletului de tratament este cererea salariatului în adresa administrației și comitetului sindical, în baza unui rând stabilit. Conform regulamentului aprobat, salariatul are dreptul să beneficieze de un bilet nu mai des decât o dată la 3 ani. Salariatul achită 20% din costul biletului. Biletele de tratament sunt eliberate de Casa Națională pentru Asigurări Sociale pentru repartizare sindicatelor. În anul 2018 am primit 3488 de bilete în sumă de peste 18 milioane de lei, iar în 2019 vom primi 3666 bilete în sumă de peste 19 milioane de lei. Aș vrea să menționez aici că în anul 2018 pentru incapacitate temporară de muncă s-a achitat peste 440 milioane de lei, ceea ce reprezintă o sumă foarte mare și confirmă încă o dată necesitatea tratamentului în sanatorii. Alocare resurselor suplimentare pentru tratamentul balnosanatorial ar contribui la fortificarea sănătății salariaților, și, respectiv, diminuarea perioadelor de incapacitate temporară de muncă și a cheltuielilor legate de acest fapt.
C: Ce așteptări au membrii de sindicate de la noua guvernare? Care este mesajul CNSM pentru noua conducere?
O.B.: Să fie un dialog constructiv la nivel de Guvern, Patronate și Sindicate. Ne dorim consolidarea parteneriatului social și să fie discutate efectiv problemele care prezintă interes pentru salariați, să avem dialog deschis și transparent.
Este important să fie implementate prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, dar cu garanții pentru salariați. Politica salarială trebuie să stimuleze pe salariații din sectorul real al economiei naționale. Sporirea drepturilor în domeniul asigurărilor sociale și îmbunătățirea condițiilor de stabilire a pensiilor. Asigurarea condițiilor pentru îmbinarea de către salariați a responsabilităților de familie cu cele profesionale. Asigurarea respectării drepturilor sindicatelor. Reducerea poverii fiscale și perfectarea cadrului legal care vizează domeniul fiscal. Totodată, este necesar să fie audiată la ședința Guvernului situația în domeniul securității și sănătății în muncă și să se discute despre rolul Inspectoratului de Stat al Muncii. Implementarea eficientă a Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2020”, dar și a Agendei 2030 este o altă prioritate. Sperăm să fie implementate mecanisme care prevăd soluționarea litigiilor individuale și colective de muncă prin modificarea Codului Muncii, să fie create locuri de muncă cu salarii decente și să continue combaterea economiei informale, consolidarea eforturilor tuturor factorilor decizionali în dezvoltarea sustenabilă a economiei țării și pentru bunăstarea cetățenilor.
C: Vă mulțumim!
Mihaela Grosu
