La un an de când a fost numit Directorul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Nicolae Ciubuc a reușit să readucă încrederea agricultorilor și producătorilor agricoli în această instituție. În cadrul interviului acordat pentru CURENTUL, Nicolae Ciubuc a explicat care este menirea Agenției, cum pot agricultorii beneficia de subvenționare, care este procedura de obținere a subvențiilor, ce se întâmplă cu agricultorii dacă nu respectă cerințele, cum sunt monitorizați, informați și ajutați să-și realizeze ideile de business.

AIPA are misiunea de a gestiona resursele Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural şi resursele partenerilor de dezvoltare alocate spre administrare şi de a realiza măsurile de intervenţie pentru agricultură, în condiţiile legii, implementează politicile statului privind dezvoltarea agriculturii şi mediului rural prin intermediul subvenţionării şi altor forme de susţinere financiară a producătorilor agricoli.

CURENTUL: Domnule Ciubuc, a trecut un an de când dețineți funcția de Director al Agenției Intervenție și Plăți în Agricultură. Cum calificați activitatea Dvs. în acest an, ce s-a schimbat de când ați devenit director? 

Nicolae Ciubuc: În anul ce stă să se încheie, activând în calitate de director AIPA, cu toată echipa am muncit mult, atât la realizări palpabile, cât și în domeniul „invizibil“, deocamdată. La capitolul realizări palpabile aș atribui, în primul rând, implementarea programului de redresare a Agenției cu care am venit odată cu numirea mea în funcția de director AIPA.

Obiectivele propuse au vizat, atât dezvoltarea instituțională, cât și perfecționarea procesului de subvenționare, care s-a realizat în primul rând, prin impulsionarea aprobării Legii Subvenționării ce asigură o previziune clară a măsurilor de susținere financiară a producătorilor agricoli din partea statului, reguli axate pe obținerea unei eficiențe sporite a banilor alocați în susținerea fermierilor. Un alt obiectiv, nu mai puțin important, a fost legat de restabilirea și ridicarea încrederii producătorilor agricoli în politicile de susținere financiară a statului, mai cu seamă în partea ce ține de AIPA, care de-a lungul timpului a fost în centrul mai multor scandaluri, și inevitabil au influențat negativ procesele.

Printre reușitele vizibile, aș putea menționa și stabilirea Regulamentului de subvenționare pe o perioadă de 5 ani, instituirea Registrului manual al prețurilor de referință, la calcularea subvenției pentru tehnica, utilajul și echipamentul agricol, instituirea unor măsuri noi de subvenționare (promovarea producției, agroturism, consultanță), reforma AIPA, etc.. La capitolul realizări în domeniul, deocamdată „invizibil” aș atribui inițierea și dezvoltarea aplicației de depunere a dosarului de subvenționare on-line.

Facilitatea acestei proceduri va consta în ușurința completării dosarului de către producătorul agricol, dar și a depunerii acestuia, fără a mai fi necesară deplasarea la Oficiile Teritoriale ale AIPA. In aceeași ordine de idei, sistemul va permite eliminarea oricăror suspiciuni privind depunerea și înregistrarea cererilor de subvenționare. Depunerea on-line reprezintă un prim pas de simplificare a procedurilor de lucru cu beneficiarii, astfel încât beneficiarii să nu mai fie puși pe drumuri, și să se evite pierderea de timp și de bani.

Pe parcursul primului an de mandat, în scopul optimizării proceselor de lucru şi creării condițiilor pentru buna desfășurare a activității colaboratorilor Agenției, o prioritate de altfel inclusă în programul de redresare menționat, a fost și faptul reorganizării AIPA din autoritate publică în instituție publică, cu urmări esențiale pentru activitatea Agenției, și aici mă refer la schimbarea nivelului de finanțare, salarizare a instituției și declar fără rezerve că mi-a reușit și în continuare voi depune toate eforturile în vederea creării unui climat de activitate cât mai favorabil în cadrul instituției.

Totodată, consider că o realizare importantă în această perioadă este și faptul că am reușit să reevaluez capacitățile instituționale ale AIPA și să consolidez echipa. Poate este o anumită ambiție de a fi permanent pe primul loc sau de a merge spre nota 10, dar acest fapt m-a ajutat mult în acest sens. În plus, am marele avantaj că știu foarte bine la nivel central cât și teritorial pe cei care într-adevăr au fost managerial profesioniști desăvârșiți, cu care bineînțeles, mi-am creat o echipă și lucrez în continuare. Or, au fost și astfel de momente unde managementul a lipsit sau a fost parțial aplicat și acolo voi aplica și eu măsurile respective.

C: Care au fost prioritățile Dvs. în calitate de director pentru a îmbunătăți activitatea Agenției în raport cu agricultorii? 

N.C.: În primul rând, a fost asigurată transparența totală, în ceea ce privește decurgerea procesului de subvenționare prin prisma publicării listelor beneficiarilor, a listei de interdicție, a cazurilor de încălcări și fraude, statistica on-line, care permite vizualizarea situației reale a dosarelor depuse.

De asemenea, am reușit crearea Consiliului de supraveghere în cadrul AIPA din reprezentanți ai autorităților publice precum și ai societății civile. Am consolidat relațiile cu asociațiile de profil, organizațiile de consultanță și extensiune, precum și cu partenerii de dezvoltare, în vederea stabilirii unor parteneriate stabile, bazate pe încredere, colaborare și respect.

Mai nou, am inițiat un dialog permanent cu agricultorii prin intermediul aplicației „discuții în direct” de pe site-ul oficial al AIPA. De asemenea, în cadrul deplasărilor de serviciu interacționam direct cu producătorii agricoli și discutam probleme stringente din sector precum și impedimentele în procesul de subvenționare întru redresarea acestora.

Neapărat aș dori să punctez și faptul că, pe lângă toate aceste încercări de a consolida relațiile prin dialog și interacțiune cu producătorii agricoli m-am gândit: „ce ar fi dacă vom consolida aceste relații printr-o activitate de recunoștință față de cei care muncesc din greu, zi de zi, într-un sector atât de vulnerabil și totodată riscant?”. Aici mă refer la GALA AIPA, un eveniment pe care l-am organizat în premieră, cu scopul de a oferi o platformă de interacționare dintre autorități și producătorii agricoli. Acest eveniment le-a oferit posibilitatea autorităților publice să le adreseze mulțumiri, aprecieri și să decerneze acei producători agricoli care pe parcursul anului 2016, au înregistrat succese remarcabile în domeniul de activitate aferent, desigur, sectorului agricol.

C: La capitolul transparență, AIPA publică toate datele pe site: beneficiarilor de credite, beneficiarii programelor, granturilor, chiar și cei care au interdicție de a solicita bani pentru subvenționare. Acest lucru nu încalcă datele cu caracter personal? Care-i motivul că aceste liste sunt făcute publice? 

N.C.: AIPA este organul principal de gestionare a celui mai mare fond de susținere a producătorilor agricoli și desigur este responsabil de a asigura transparența necesară implementării, derulării și atribuirii fondurilor naționale, cât și externe.

În ceea ce privește datele cu caracter personal, desigur că ne-am asigurat respectarea acestora și sunt expuse doar datele în limita cadrului legal. Pentru o instituție ca a noastră, desigur că transparența contează. Vreau să zic că, la nici o instituție, fie că implementează fonduri naționale sau externe, n-o să găsiți atâta transparență, prin asta și suntem deosebiți, asigurând maximă transparență, în limita respectării cadrului legal aferent datelor cu caracter personal, or, reieșind din această simplă acțiune reiese și scopul nostru de a fi deschiși în raport cu toți cei interesați de activitățile noastre.

C: Subvențiile acordate agricultorilor și producătorilor agricoli se pot face doar în baza unui program/proiect? Adică, agricultorii nu pot veni pur și simplu să solicite ajutor din partea Agenției? Cum are loc acest proces, de fapt? 

N.C.: Dat fiind faptul că, programul de subvenționare este unul post investițional, producătorii agricoli pot solicita subvenții, doar după efectuarea investiției în conformitate cu prevederile Regulamentului de subvenționare care, de altfel, începând cu acest an este valabil pe o perioadă de 5 ani și vizează eficientizarea procesului de acordare a subvențiilor în agricultură. Sursele fondului de subvenționare sunt destinate susținerii producătorilor agricoli la modernizarea sectorului agroindustrial și a dezvoltării rurale.

Subvenția este investiția statului în afacerea fermierului, iar așteptările pe care le are statul sunt legate de veniturile din impozite și taxe, prin locurile de muncă create, prin diversificarea și ridicarea calității producției noastre cât și îmbunătățirea condițiilor de trai în satele noastre.

De fapt, procesul nu este atât de complicat precum pare la prima vedere, orice persoană care a realizat investiția, este informată și întrunește criteriile de eligibilitate poate beneficia de subvenții. Noi, anual, lucrăm intensiv pentru facilitarea acestui proces, organizăm campanii ample de informare, promovăm fiecare măsură de sprijin și mereu suntem deschiși pentru suport și colaborare cu producătorii agricoli.

C: Care programe/proiecte se bucură de cel mai mare succes în cazul acordării subvențiilor? Proiectele „PARE 1+1”, IFAD, ENPARD, MAC-P au destul succes, dar presupun că există și altele la fel de importante. 

N.C.: În general, sectorul agroindustrial se bucură de finanțare din partea partenerilor externi. Cu siguranță că, proiectele sus menționate au destul succes dar mai sunt și alte proiecte la fel de importante precum sunt 2KR, Chemonics, PAC-ul, Proiectul Creșterea Competitivității, Filiera Vinului, Livada Moldovei, etc..

Toate sunt extrem de importante, atâta timp cât contribuie la atingerea reală a obiectivelor statului și dacă o să ne uităm pe fiecare obiectiv al acestor proiecte o să vedem că în linii generale toate urmăresc modernizarea sectorului, în vederea creșterii competitivității sectorului agricol, toate pun accent pe implementarea tehnologiilor moderne, creșterea producției cu valoare adăugată. Un exemplu în acest sens este proiectul MAC-P în valoare de circa 17 milioane de euro, finanțat de Banca Mondială, și care de altfel, pe parcursul deja a 5 ani este gestionat de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Obiectivul Proiectului vizează sporirea competitivității sectorului agroalimentar al Republicii Moldova prin susținerea modernizării sistemului de management al siguranței alimentelor, facilitarea accesului producătorilor agricoli la piețe și integrarea practicilor agricole de mediu și a celor de management durabil al terenurilor. Astfel, prin implementarea acestui proiect, s-a reușit susținerea și crearea a 46 de grupuri de producători, ceea ce sperăm să fie doar un început a unei noi și productive cooperări între producătorii autohtoni întru facilitarea accesării piețelor externe.

După cum cunoașteți, o mare parte din aceste proiecte consemnate sunt finanțate cu suportul Uniunii Europene, la care aș mai adăuga și un Program de o semnificație majoră pentru dezvoltarea sectorului agroindustrial, Programul ENPARD în valoare de 64 de milioane de euro.

Asistența ENPARD este orientată spre susținerea eforturilor Guvernului în procesul eradicării sărăciei, promovării creșterii durabile, sporirii securității alimentare și ocupării forței de muncă în regiunile rurale. În rezultatul implementării acestor proiecte, când mergem prin țară, de la nord la sud sau de la vest la est, vedem tot mai multe câmpuri prelucrate, cu tot mai multă tehnică modernă, tot mai multe tehnologii noi implementate, toate acestea fiind realizate grație fermierilor noștri dar și implicării statului în susținerea lor prin aceste proiecte.

C: Apropo, cum Agenția aduce la cunoștință agricultorilor despre lansarea unui oarecare program? Am observat că sunt inițiate diverse campanii de informare, dar presupun că aici sunt mai multe aspecte? 

N.C.: În acest an, AIPA a organizat o campanie socială mai complexă cu un concept nou, intitulată „AIPA mai aproape de producătorii agricoli”, care a cuprins campanii de informare, conferințe tematice, participarea la diverse emisiuni televizate și radio, etc.. Scopul campaniei de informare este sporirea considerabilă a eficacității și indicatorilor rezultativi, accelerând impactul și transmiterea mesajului unic către un număr maximal de producători agricoli.

Prin această campanie ne dorim să contribuim la dezvoltarea rurală, la creșterea productivității, garantarea unui nivel de viață echitabil populației din agricultură, obiective care se regăsesc în SNDAR 2014-2020, prin prisma socializării cu grupul țintă și familiarizării acestuia cu prevederile Regulamentului de subvenționare, precum și accesarea corectă a fondurilor de subvenționare.

Totodată, sunt realizate diverse spoturi publicitare privind măsurile de subvenționare și tot la capitolul vizibilitate vreau să menționez că începând cu acest an, fiecare beneficiar de subvenție, este obligat să realizeze și să aplice materialele de vizibilitate precum sunt autocolantele, plăcuțele informative și panourile informative (care trebuie să furnizeze informații clare privind beneficiarul, localitatea unde s-a realizat investiția, denumirea Măsurii /submăsurii cu indicarea concretă a obiectului investiției, valoarea totală a investiției și suma subvenției).

Scopul elaborării și menținerii elementelor de identitate vizuală pe obiectul investiției, este de a asigura transparența necesară implementării, derulării și atribuirii fondurilor naționale cât și externe, cât și scoaterea în evidență a importanței suportului din aceste fonduri.

C: Cred că și agricultorii care anterior au beneficiat de suport financiar mai aplică la aceste programe?

N.C.: În vederea asigurării continuității dezvoltării afacerilor în domeniul agricol și rural sunt acordate subvenții producătorilor agricoli care doresc să inițieze și să dezvolte o afacere viabilă în timp și să genereze plusvaloare la economia țării.

Totodată, acei producători agricoli care doresc să-și dezvolte în continuare afacerea, pot beneficia de subvenții în cadrul Măsurilor/SubMăsurilor de subvenționare aferente domeniilor prioritare din Strategia națională de dezvoltare agricolă şi rurală, 2014-2020. Dar, și în acest caz, începând cu acest an, a fost inclusă o prevedere nouă, ce stabilește un plafon pentru beneficiarii de subvenții care în ultimii 3 ani calendaristici au obținut subvenții cumulativ pe măsuri în mărime de 9,0 milioane de lei, nu pot beneficia de suport din partea statului.

Această măsură a fost luată în vederea repartizării echilibrate a mijloacelor fondului de subvenționare între producătorii agricoli. Nu este corect când unii producători agricoli primesc sume impunătoare, în timp ce alții, cu capacități limitate, nu mai ajung să primească subvenții, dat fiind faptul că fondul de subvenționare este unul limitat.

C: Am văzut că faceți și inspecții în teritoriu. Nu aveți încredere în beneficiari? 

N.C.: Nu neapărat că nu avem încredere, doar ne asigurăm că obiectul investiției pentru care beneficiarul de subvenții a primit suportul financiar din partea statului, este utilizat conform destinației în scopul realizării obiectivelor şi indicatorilor asumați prin planurile de afaceri. Statul este în drept să verifice cum au fost gestionați banii.

Tot aici, vreau să menționez că, conform prevederilor Regulamentului de subvenționare, producătorii agricoli sunt responsabili, să nu admită înstrăinarea obiectului investiției pentru care a primit subvenția, și în acest sens, AIPA este responsabilă de verificarea menținerii obiectului investiției prin verificări la fața locului și monitorizare post subvenționare. Din păcate, trebuie să constatăm că mulți din producătorii agricoli nu conștientizează importanța responsabilității asumate și admit încălcări ale angajamentelor asumate ca beneficiari de subvenții. În concluzie, monitorizarea gradului de absorbție și a modului de implementare a FNDAMR se face strict pe cifre directe, oficiale, și pe gradul de absorbție raportat la sumele plătite.

C: Apropo, în afară de inspecții, agricultorii prezintă careva dovezi că folosesc banii primiți exclusiv pentru scopul menționat în cerere? 

N.C.: Nu este în cazul subvențiilor post-investiții. Dar… aici trebuie de menționat că din practică banii primiți din parte statului tot în agricultură se duc, la procurarea de inputuri, investiții.

C: Ce granturi sunt disponibile la moment și cine poate beneficia de ele?

N.C.: Scopul subvenționării este de a încuraja atragerea investițiilor în sectorul agricol și reprezintă un catalizator în dezvoltarea mediului rural. Producătorii agricoli care beneficiază de subvenții, trebuie să fie responsabili de gestionarea corectă a afacerii, să creeze locuri de muncă, să achite impozite la stat și să întrunească anumite condiții precum sunt prezentarea planului de afaceri, nu trebuie să aibă restanțe la achitarea impozitelor şi taxelor în momentul depunerii cererii de subvenționare. Totodată, persoanele ce doresc să aplice trebuie să fie membri ai unei asociații de producători agricoli și deținători legali ai obiectului investiției.

În prezent, agricultorii pot aplica la cele 17 submăsuri regăsite în 5 măsuri de sprijin care acoperă domenii importante în contextul dezvoltării unei afaceri în domeniul agricol și rural. Prin intermediul acestor 5 măsuri, oferim suport pentru compensarea parțială a investiților la înființarea plantațiilor perene, la modernizarea fermelor zootehnice, la procurarea animalelor de prăsilă, creditare, la asigurarea riscurilor în agricultură, dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare, activități de promovare pe piețele externe, consolidarea terenurilor agricole, irigare, procurarea echipamentului No-Till și Mini-Till, dezvoltarea agriculturii ecologice, etc..

C: Pe viitor, există posibilitatea ca numărul programelor/proiectelor să crească, să apară noi oportunități? 

N.C.: Numărul proiectelor cu siguranță vor crește, deoarece agricultura rămâne a fi un sector important și prioritar în economia Republicii Moldova, dar mai cu seamă, dacă ne referim la cele gestionate de AIPA, vor crește atunci când Agenția va fi pregătită să obțină statul unei Agenții de Plăți de nivel european și va deține capacități de gestionare a fondurilor europene, care ajung la cifre impresionante de miliarde de euro.

O încercare în acest sens, este și implementarea suportului tehnic oferit prin prisma proiectului Twinning ce vizează dezvoltarea instituțională în conformitate cu standardele și cerințele unei Agenții de Plăți UE. Acest proiect a fost inițiat cu scopul de a ne pregăti de implementarea, începând cu anul 2018, a practicii europene de oferire a subvențiilor în avans. Scopul acestui proiect-pilot este de a susține producătorii agricoli care sunt cu posibilități limitate în a asigura finanțarea unui proiect, tinerii fermieri care vor dori să-și deschidă afaceri în domeniul agriculturii, și implicit la înființarea plantațiilor multianuale, serelor, fermelor și în infrastructura postrecoltare.

Totodată, ne propunem ca începând cu 2020 să gestionam și plățile la suprafață, un subiect aparte, și care cu siguranță este așteptat de toți producătorii agricoli.

C: La general, enumerați ce scopuri v-ați propus să atingeți în timpul cât conduceți această Agenție? 

N.C.: Toate aceste activități și munca de zi cu zi ne-au permis să facem anumite concluzii şi să înțelegem, foarte clar ce avem de făcut în continuare. În primul rând, ne propunem să implementăm politicile prioritare precum sunt plățile în avans, plățile la hectar și depunerea dosarelor de subvenționare on-line, care de altfel, se regăsesc și în Planul de Dezvoltare Strategică (PDS) al AIPA.

AIPA are oameni bine pregătiți, am constatat lucrul acesta și este excelent că este așa.  Bineînțeles, a fost o perioadă de acomodare între ceea ce îmi doresc eu de la ei și ce performanțe manageriale îmi doresc să ating în acest mandat pe care îl am în fruntea Agenției.

Cu siguranță noi dorim să consolidăm realizările de până acum și tindem spre dezvoltare. În acest sens, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului suntem în permanentă căutare de noi oportunități de cooperare și finanțare, cât și identificarea de soluții la diferite probleme al Fermierilor. Între timp lucrăm și ne orientăm eforturile spre implementarea politicilor existente.

Eu am convingerea că, lucrurile vor decurge bine și transmit agricultorilor, în prag de sărbătoarea lor profesională, un gând foarte sincer și curat. Vreau să-i asigur, că vor avea în directorul AIPA, un partener de discuții care se va implica la orice nivel, până la urmă, pentru a rezolva problemele.

C: Mulțumim pentru răspunsuri și vă dorim succese în continuare!

Cristina Parfeni