[ X ]
[ X ]
[ X ]
(INTERVIU) Nicolae Chiroşca: „Îi tratăm pe toți în mod egal și suntem bucuroși de fiecare client”
21 Februarie

Interviu cu Nicolae Chiroşca, proprietarul restaurantelor „La Taifas” şi „Caravan”, dar şi a localurilor de agrement „Pena Pub” şi „Deja Vu”.

Dle Chiroşca, ce a adus nou anul 2016 pentru afacerile Dvs.?

Nicolae Chiroşca: Noi reglementări şi noi reguli de joc. Impactul unora a fost impulsionant pentru afaceri, iar al altora – mai puţin pozitiv. Voi exemplifica: de la 31 mai 2016 au intrat în vigoare noile reguli privind fumatul în locurile publice, inclusiv în localuri. A trebuit să ne conformăm, dar la prima etapă, evident că aceasta a avut impact asupra numărului de clienţi. Pe noi nu ne-a afectat într-o măsură considerabilă, deoarece, fiind pe piaţă de mai mulţi ani, avem un număr de clienţi fideli, care au rămas „ai noştri” în momente şi mai dificile. Mă refer la anul 2015, când o perioadă am sistat activitatea ca urmare a unui incendiu devastator, care a distrus parţial imobilul, în care sunt amplasate trei dintre localurile, pe care le patronez.

Apropo, consider că organele abilitate ale statului ar trebui să dea dovadă de mai multă flexibilitate în problema interzicerii fumatului în locurile publice. Eu nu sunt fumător şi apreciez eforturile, care se depun pentru combaterea acestui viciu, dar de ce, spre exemplu, să nu se prevadă, că localurile pot achita o taxă anume şi obţine o licenţă, care le-ar permite să aibă locuri special amenajate pentru fumători. Astfel, şi localurile ar face mai mulţi bani, şi statul ar obţine venituri suplimentare din impozite, din taxa menţionată. Totodată şi drepturile persoanelor care nu fumează ar fi respectate.

Reglementările la care m-am referit mai sus le consider cu impact mai puţin plăcut pentru noi, dar au fost şi reglementări cu impact pozitiv. Spre exemplu, moratoriul impus la controale de stat. Noi nu avem ce ascunde, dar orice control te obligă să pierzi timp, nu poţi folosi la maximum potenţialul angajaţilor, care trebuie să colaboreze cu reprezentanţii organului de control etc. Pe lângă economia de timp şi de efort uman, acest moratoriu a însemnat şi un semnal puternic, transmis mediului de afaceri, precum că noul Guvern vede în businessmani parteneri în procesul de dezvoltare a ţării, dar nu nişte vaci, care sunt mulse până cad jos sleite de puteri (sper să nu se supere nimeni pe această comparaţie, dar e cea mai potrivită în acest context).

Dar după ce a expirat termenul de acţiune al moratoriului, aţi sesizat careva schimbări?

Nicolae Chiroşca: Dacă vă referiţi la comportamentul reprezentanţilor organelor de control, din ceea ce ştiu eu, dar şi din discuţiile cu partenerii noştri, pot să vă spun că schimbări sunt. În bine, desigur. Da, mai există situaţii, care uneori ridică anumite semne de întrebare, dar atât eu, cât şi alţi reprezentanţi ai mediului de afaceri, le trecem mai degrabă pe seama accidentelor de comportament, dacă putem spune astfel, decât în contul unei atitudini generale a organelor de control faţă de business.

Deci, putem spune că mediul de afaceri în Moldova a devenit mai prielnic?

Nicolae Chiroşca: Mai corect ar fi să spunem, că asistăm la unele tentative din partea autorităţilor de a-l face mai prielnic şi, sper din tot sufletul, ca aceste tentative să dea rezultate pozitive şi să devină permanente, un fel de politică de stat în raport cu mediul de afaceri, care să nu se schimbe odată cu schimbarea guvernării. După mulţi ani de activitate în bussines şi eu, dar şi mulţi dintre partenerii mei am ajuns deja la etapa, în care nu mai punem accent doar pe banii pe care-i facem, ci şi pe aportul nostru la procese mult mai importante, care ţin de dezvoltarea ţării. Este o stare, pe care o simţi doar după ce ajungi la un anumit nivel de satisfacţie financiară, atunci când priveşti în jur şi înţelegi că, dacă ai reuşit în afaceri, ai şi datoria de a fi alături de cetăţenii ţării, care nu au avut şansa de a ajunge la prosperitate. Atunci, începi să gândeşti, într-un fel, la nivel statal, priveşti altfel procesele decât le priveai când erai la început de cale. Şi dacă vezi că Guvernul ţării tale, alte autorităţi înţeleg şi apreciază disponibilitatea ta de a fi util oamenilor, de a contribui la procese de interes comun, te implici. De aceea şi spuneam mai sus că, dacă aceste tentative ale Guvernului de a ajuta mediul de afaceri să respire mai liber se vor încununa de succes, atunci şi bussinesul va ajuta Guvernul într-o măsură mai mare să dezvolte economia, să soluţioneze problemele sociale ale ţării.

Dle Chiroşca, în ce măsură sunt „conectate” afacerile Dvs. la problemele ţării?

Nicolae Chiroşca: Noi suntem parte a proceselor, ce au loc în Republica Moldova şi tot ce se întâmplă în ţară are tangenţă directă cu activitatea noastră. Dacă sărăcia în ţară se aprofundează, scade puterea de cumpărare a oamenilor, aceştia vizitează mai puţin localurile, e afectată cifra noastră de afaceri, aceasta neapărat se răsfrânge asupra volumului de impozite, pe care-l plătim la stat, dar şi asupra locurilor de muncă, pe care le deschidem. Sau, altă problemă majoră a societăţii – exodul masiv al cetăţenilor peste hotare, combaterea căruia, consider eu, trebuie să fie o prioritate a Guvernului. Evident, că aceasta se răsfrânge asupra afacerilor în general, asupra consumului etc. O altă problemă este lipsa de calificare, dar şi nedorinţa tinerilor de a munci. De multe ori, nu e o problemă lipsa locurilor de muncă, ele sunt, dar nu avem specialişti calificaţi care să le ocupe sau, pur şi simplu, oameni care vor să muncească. De aceea, noi, ca şi Guvernul, suntem interesaţi, ca nivelul de sărăcie să se diminueze, să nu mai avem un exod atât de mare al cetăţenilor, să avem specialişti de înaltă calificare, oameni care să dorească să muncească, pentru ca nivelul de viaţă în Moldova să crească etc.

Dar afacerile Dvs. sunt axate pe nivelul superior al societăţii…

Nicolae Chiroşca: Nu e chiar aşa. Fiecare local, din cele pe care le patronez, e orientat spre un segment anume de consumatori. Spre exemplu, „La Taifas” vin acei care pun accent pe bucătăria moldovenească, pe tradiţii, obiceiuri naţionale. La „Caravan” vin acei care adoră bucătăria asiatică, în special cea japoneză şi din Uzbekistan, la „Pena Pub” vin iubitorii de bere bună, iar la „Deja Vu” cei mai fideli clienţi sunt tinerii, cărora le plac distracţiile în condiţii decente. Din câte vedeţi, sunt categorii diferite din toate punctele de vedere şi nu putem spune, că toţi aceşti oameni ar face parte din nivelul superior al societăţii. În genere, noi nu acceptăm diferenţierea clienţilor noştri pe nivele sociale – îi tratăm pe toţi egal şi suntem bucuroşi de fiecare client.

Multe restaurante abordează noi metode de lucru, cum ar fi livrarea comenzilor la domiciliu, la birou…

Nicolae Chiroşca: Mai corect ar fi să spunem, că acest lucru îl fac unele localuri, iar restaurantele – într-o măsură mai mică. Şi „Pena Pub” livrează comenzi la solicitarea clienţilor, şi restaurantele pe care le patronez fac acest lucru, dar nu punem prea mare accent pe aceasta. Este, totuşi, un specific al acestor restaurante, şi acei care au vizitat măcar o data „La Taifas” sau „Caravan” vor înţelege ce am în vedere. Poţi livra bucatele solicitate de client la orice adresă, dar niciodată nu vei livra ambianţa din aceste restaurante, lucru care contează enorm şi pentru noi, şi pentru clienţii noştri fideli.

Restaurantul „La Taifas” cu renumita sa bucătărie naţională, se bucură de succes printre străinii, care ne vizitează ţara sau printre moldoveni?

Nicolae Chiroşca: În egală măsură, şi de acest lucru se poate convinge oricine va vizita restaurantul „La Taifas”. Practic seară de seară veţi găsi aici şi străini, şi cetăţeni de-ai noştri, iar pe noi ne bucură nespus, că spiritul tradiţiilor populare, bucătăria noastră naţională e apreciată atât de străini, cât şi de moldoveni. De străini – pentru că astfel promovăm la nivel internaţional bucătăria şi tradiţiile moldoveneşti (şi vă asigur, că avem cu ce ne mândri), iar de cetăţenii noştri – pentru că eu am o convingere: poporul care-şi cinsteşte trecutul, are şi prezent, dar şi viitor!

Apreciază moldovenii bucătăria japoneză şi pe cea din Uzbekistan?

Nicolae Chiroşca: Înţeleg subtextul întrebării Dvs. Probabil, vă gândiţi că am riscat atunci când am propus moldovenilor bucătarii atât de exotice. Or, moldovenii îşi au propria bucătărie destul de dezvoltată. Nu neg, un anumit element de risc a existat, dar, vorba aceea: cine nu riscă, nu bea şampanie! Mă bucură nespus de mult faptul, că riscul la care am mers cândva s-a îndreptăţit în timp şi astăzi bucătăria uzbecă şi cea japoneză ocupă un loc de frunte în preferinţele moldovenilor, dar şi a străinilor, care ne vizitează ţara şi trec deseori pragul restaurantului „Caravan”.

Ce aşteptări aveţi de la anul 2017?

Nicolae Chiroşca: Îmi doresc ca acele bune începuturi, trasate de către Guvern în 2016, să aibă continuitate pentru ca mediul de afaceri să respire mai liber, să creeze mai multe locuri de muncă şi să achite mai multe impozite la buget.

De asemenea, îmi doresc ca nivelul de viaţă în ţară să crească, iar cetăţenii noştri să-şi poată permite să meargă în localuri nu doar cu anumite ocazii, ci ori de câte ori le-o va cere sufletul.

Sursa: Almanah Politic – 2016

Inapoi la arhiva noutaților