Natalia Mogol, director general adjunct a AGEPI, în cadrul unui interviu pentru CURENTUL, a vorbit despre asigurarea, protejarea și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în Moldova, importanța acesteia, planuri, cât și provocări.
CURENTUL: Dna Mogol, care este la moment situaţia legată de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în Moldova?
Natalia Mogol: Asigurarea respectării drepturilor este o componentă de bază a sistemului proprietăţii intelectuale şi această afirmație este veridică nu doar în contextul Republicii Moldova. Să începem de la aceea că scopul în sine a înregistrării, a protecției drepturilor de proprietate intelectuală este de a asigura că drepturile obținute sunt respectate. Adică, dacă cineva înregistrează o invenţie el vrea să dețină drepturi exclusive asupra acesteia, sau dacă a înregistrat o marcă, la fel, el vrea să dispună de marca aceasta şi vrea ca nimeni altcineva să nu aibă dreptul să i-o copieze ilegal, s-o utilizeze fără consimţământul său, aşa că, asigurarea respectării drepturilor într-adevăr este unul dintre elementele de bază ale sistemului de protecţie a proprietăţii intelectuale. AGEPI este doar o verigă a acestui sistem complex, pentru că dacă e să vorbim despre asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, în Republica Moldova, sunt alte autorităţi publice care sunt implicate nemijlocit în monitorizarea pieţei, în verificarea produselor la frontierele vamale pentru a asigura această respectare a drepturilor de proprietate intelectuală, și anume, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, Consiliul Concurenţei, etc..
Așadar, sistemul de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală este complex şi pentru a asigura o bună funcționare a acestuia, dar și o conlucrare eficientă a tuturor autorităţilor implicate, în 2008 a fost creată Comisia Naţională pentru Proprietate Intelectuală. Această Comisie este un organ consultativ pe lângă Guvern, care are printre obiectivele sale şi asigurarea bunei conlucrări între autorităţile implicate în asigurarea respectării drepturilor.
Totodată, în cadrul unei misiuni de evaluare a sistemului național de proprietate intelectuală realizat de experţi europeni în anul 2010, a fost delimitată ca şi carenţă a sistemului proprietății intelectuale, conlucrarea insuficientă a autorităţilor publice. La modul practic, fiind vorba despre faptul că autorităţile conclucrau mai mult formal. Deci, la acea etapă, nu erau stabilite relații suficient de bune de cooperare interinstituțională pe dimensiunea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, respectiv fiind recomandată crearea unui punct informațional unic, care în 2011 a luat forma Observatorului respectării drepturilor de proprietate intelectuală din Republica Moldova.
Iniţial, ca şi fondatori, ai acestui Observator au fost AGEPI, Serviciul Vamal, MAI şi Procuratura Generală. Dar în activitatea Observatorului se implică absolut toate autorităţile care au tangenţă cu domeniul proprietăţii intelectuale. Mai mult ca atât, noi încurajăm implicarea societăţii civile prin diferite metode, fiind vorba despre asociaţiile titularilor de drepturi, despre asociaţiile reprezentanţilor legali în domeniul proprietăţii intelectuale sau alte entități interesate.
Observatorul respectării drepturilor de proprietate intelectuală este o platformă care asigură buna comunicare interinstituţională. Mai mult ca atât, în cadrul Observatorului autorităţile implicate au elaborat deja proiecte de conlucrare bilaterală și multilaterală. Avem chiar un proiect foarte ambiţios – implementarea unei platforme de interconexiune informaţională. Este vorba despre un serviciu web, care, în timp real, permite unei persoane abilitate să afle toată informaţia despre cine este titularul unui obiect de proprietate intelectuală, care este situaţia cu obiectul, există cereri de intervenţie la frontierele vamale, cine este reprezentantul legal al titularului de drept, dacă sunt sau nu aplicate careva restricții cu privire la obiectul de proprietate intelectuală respective, etc. Ceea ce noi ne-am propus să atingem prin implementarea acestui sistem informațional este să asigurăm accesul la maximum informaţii în ceea ce ce ţine de drepturile de proprietate intelectuală, în timp real. Considerăm că este important, pentru că transparența, viteza și timpul sunt cruciale, atunci când vorbim de proceduri de control, de constatare a anumitor fapte sau sistarea pentru o anumită perioadă a activității unui agent economic.
C: Pe cât de conştientizată de către cetăţenii RM, agenţii economici necesitatea protejării drepturilor de proprietate intelectuală?
N. M.: Pot să vă spun că activez în domeniu de aproape 20 de ani şi situaţia de acum 20 de ani era diferită faţă de ceea ce avem noi acum. Un rol foarte important în schimbarea situației l-a jucat AGEPI, dar și toate autorităţile publice, care s-au implicat în vederea ridicării nivelului de cunoaştere a domeniului proprietății intelectuale.
Acum, majoritatea agenţilor economici, atunci când deschid o afacere, cunosc despre faptul că, dacă ţi-ai înregistrat o denumire de companie este bine să o protejezi şi în calitate de marcă, sau dacă ai un produs inovativ este bine să vii să înregistrezi o invenţie, sau ai un ambalaj original, este foarte bine şi recomandat să vii la AGEPI şi să-ţi rezervezi dreptul exclusiv asupra designului în cazul în care tu l-ai elaborat sau autorul a lucrat la comanda ta şi drepturile patrimoniale îţi aparţin. Situaţia este mult mai bună astăzi decât acum 20 de ani, dar pe de parte de a fi satisfăcătoare. Avem, spre exemplu, o mare discrepanţă dintre numărul de agenţi economici înregistraţi şi numărul de mărci solicitate spre înregistrare, asta ţinând cont de faptul că un agent economic poate să aibă înregistrate o multitudine de mărci.
Din aceste considerente, avem certitudinea că trebuie să întreprindem în continuare eforturi pentru a promova domeniul proprietății intelectuale. Este de obligaţia noastră, a persoanelor care cunosc cât de benefic este să-ţi protejezi drepturile de proprietate intelectuală, să sensibilizăm publicul cu privire la aceste aspecte şi noi încercăm să o facem prin diferite căi, seminare, conferinţe, întâlniri bilaterale. Avem experienţa de a merge direct la agenţi economici şi de a vorbi cu ei şi de a le explica. Avem un serviciu gratuit pe care îl prestăm întreprinderilor mici şi mijlocii, care constă în prediagnoza proprietății intelectuale prin care, la solicitare, gratuit, sunt evaluate activele şi se propun agentului economic direcțiile prioritare pentru valorificarea obiectelor de proprietate intelectuală. Necătând la toate cele enumerate, conștientizăm că avem încă foarte mult de lucru.
C: Cine este mai activ din punctul de vedere al asigurării drepturilor de proprietate intelectuală: persoanele fizice sau juridice?
N. M.: Drepturile de proprietate intelectuală sunt mai des protejate pe numele persoanelor juridice. Pentru că, cel mai des proprietatea intelectuală este acel motor pentru crearea unei afaceri sau este identificatorul unei afaceri şi scopul în sine al protejării este de a obţine bani, acesta e business-ul. De exemplu, dacă să vorbim despre asigurarea respectării drepturilor, aici ponderea persoanelor juridice care solicită asigurarea drepturilor sale este şi mai mare decât la etapa depunerii a cererilor de înregistrare. Persoanele juridice sunt foarte active. Cu titlu de exemplificare, în anul 2019, la Serviciul Vamal, au parvenit 129 de cereri de intervenţie la frontieră din partea titularilor de drepturi, majoritatea se referă la dreptul asupra mărcilor. Din 129 de cereri, 120 au parvenit de la persoane juridice, doar 9 de la persoane fizice.
Frecvent, obiectele de proprietate intelectuală înregistrate constituie un activ nematerial valoros şi el, se i-a la balanța întreprinderii mărind valoarea capitalului acesteia. Investitorii străini sau agenţii economici care vor să semneze contracte de parteneriat analizează portofoliul de obiecte de proprietate intelectuală, deci dacă tu ai o marcă înregistrată, o invenție brevetată sau un alt obiect de proprietate intelectuală protejat, tu eşti om serios și cu tine se lucrează la un cu totul alt nivel. Am avut situaţii când agentul economic din RM depunea cerere de urgentare a procedurii de înregistrarea a unui obiect de proprietate intelectuală pentru că avea de semnat un contract şi partenerul i-a cerut expres să aibă titlurile de proprietate intelectuală protejate pe teritoriul național, aceasta fiind o asigurare împotriva eventualelor pretenții de la terţe persoane.
C: Ce probleme se întâlnesc cel mai des în contextul drepturilor de proprietate intelectuală?
N. M.: Aş delimita câteva probleme, iar una din problemele foarte importante este lipsa cunoştinţelor şi uneori dezinteresul din partea agenţilor economici de a-şi valorifica proprietatea intelectuală. Noi încercăm să discutăm, să avem o relaţie foarte deschisă faţă de agenţii economici, dar nu întotdeauna reușim să fim convingători. O altă problemă cu care ne confruntăm este faptul că, foarte des, drepturile de proprietate intelectuală nu sunt luate în serios, uneori nici de cei care le deţin. Aş generaliza aceste două probleme ca fiind gradul redus de conştientizare a importanţei drepturilor de proprietate intelectuală şi a faptului că acesta este un drept, un drept privat şi este cazul să-l respectăm. Iar alte probleme, sunt de ordin tehnic. Nu le-aş numi probleme, ci lucruri care ne-am dori să meargă mai bine. De exemplu, fluctuaţia cadrelor în anumite instituţii publice, care sunt implicate nemijlocit în domeniu. Pentru că, domeniul este foarte specific şi necesită o instruire suplimentară ca să ai cunoştinţele acestea şi vă daţi seama că dacă, de exemplu, un inspector merge la un curs de specializare în domeniul proprietăţii intelectuale, începe să lucreze, are primele cazuri şi peste un an el pleacă şi vine altul nou, totul se începede la capăt. Problema fluctuației cadrelor se resimte chiar şi în cadrul Observatorului, despre care am vorbit anterior.
C: Ce provocări există în acest domeniu şi cum le face faţă AGEPI?
N. M.: Provocări sunt multe, începând cu evoluția însăși a obiectelor de proprietate intelectuală, creșterea fondurilor de documentare, implementarea sistemelor de inteligență artificială în crearea dar și în examinarea obiectelor de proprietate intelectuală, digitizarea proceselor gestionate și finalizând cu banale constrângeri bugetare. Dar, AGEPI dintotdeauna a știut să facă față și să valorifice la maximum potențialul uman pe care îl are, astfel încât, indubitabil, provocările vor fi tratate ca oportunități și fructificate întru asigurarea unei eficiente gestiuni a sistemului proprietății intelectuale.
C: În ce măsură colaborarea AGEPI cu instituţiile internaţionale aduce plus valoare în procesul asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală?
N. M.: AGEPI este un oficiu care are stabilite relaţii bune, bilaterale, multilaterale şi la nivel internaţional cu practic toate oranizaţiile internaţionale şi regionale din domeniul proprietății intelectuale. În plus, avem şi multe acorduri bilaterale semnate cu oficii din diferite ţări. Pe parcursul întregii activități a oficiului au fost menţinute şi promovate relaţii foarte bune de cooperare, respectiv colaboratorii AGEPI au beneficiat și continua să beneficieze de schimburi de experienţă, preluarea celor mai bune practici, posibilitatea de a învăţa și a menține un nivel înalt al calității servciilor prestate, iar oficiul a beneficiat și beneficiază de diverse programe de asistență în domeniu.
AGEPI nu este un oficiu cu experienţă de sute de ani, avem o istorie de doar 28 de ani, am învăţat din mers şi am învăţat de la cei mai buni şi pot să vă spun că, la moment oficiul de proprietate intelectuală din Moldova este dat ca şi exemplu, la nivel internațional. Colegii noştri din România, Tadjikistan, Israel, Georgia, etc. vin să preia experienţa AGEPI pe anumite domenii. Avem multe activități în acest sens şi avem susţinere din partea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale care vede oficul nostru ca fiind unul din oficiile de referinţă.
Bunele relații de cooperare în domeniul proprietății intelectuale sunt cruciale, aș spune, pentru asigurarea funcționalității sistemului.
C: Ce planuri are AGEPI pe termen scurt şi mediu în vederea avansării în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală?
N. M.: Pe termen scurt, ne dorim să revigorăm activitatea Observatorului de respectare a drepturilor de proprietate intelectuală. Pentru că, au fost multe schimbări la autorităţile implicate în activitatea Observatorului şi cumva, autorităţile nu resimt domeniul acesta ca fiind unul prioritar, din cauza aceasta activitatea Observatorului s-a rezumat la elaborarea unor rapoarte cu privire la situaţia în ţară. Ceea ce ne dorim acum este să amplificăm un pic conlucrarea aceasta interinstituţională, să-i aducem un nou suflu şi să ne axăm nu doar pe constatarea unor fapte, dar poate şi pe preîntâmpinare, pe educaţie, pe alte acţiuni care ar putea să îmbunătăţească situaţia în ţara noastră la capitolul repectării drepturilor de proprietate intelectuală.
Un al doilea obiectiv pe termen scurt este revizuirea sistemului de protecţie a indicaţiilor geografice, pentru că sistemul este unul foarte benefic pentru ţara noastră, dar este absolut nevalorificat. În domeniul ăsta ne dorim o intensificare a activităţii, am făcut primii paşi, am apelat la toate autorităţile implicate pentru crearea unui grup de lucru care să analizeze carențele sistemului și să identifice soluțiile. În acest grup de lucru am invitat nu doar autorități publici, ci și toate persoanele juridice potenţial interesate, pentru că, foarte des, ne prindem la gândul că noi, în oficiu, vedem cumva o parte a situaţiei, iar agenţii economici, uneori pot să vină cu idei foarte bune, pragmatice și realistice la care noi nici nu ne gândim. Ne dorim din septembrie să începem să lucrăm asupra acestui subiect, pentru ca să asigurăm un dinamism pe această dimensiune.
Planificăm dezoltarea platformei eLearning, o platformă de studiere online a proprietăţii intelectuale, pe care avem deja încărcat un curs care ţine de protecția proprietății intelectuale în RM. Cursul este susţinut de cei mai buni specialişti în domeniu, accesul fiind gratuit. Planificăm nu doar promovarea, dar şi dezvoltarea cursului și adăugarea unor cursuri noi.
Ar mai fi multe, dar mă opresc aici.
C: Cum vedeţi domeniul proprietății intelectuală în RM într-o perspectivă de 10 ani?
N. M.: Anul acesta, reieșind din faptul că pandemia ne-a afectat pe toți, îmi este greu, să dau o prognoză într-o perspectivă de 10 ani, pentru că, într-un fel, noi toţi am realizat că, nu totul depinde de noi și de planurile pe care le facem. Totuși, am anumite aşteptări de la acest domeniu, mi-aş dori ca peste 10 ani noi să avem un sistem de proprietate intelectuală care să fie pe deplin valorificat de persoanele fizice şi juridice din R. Moldova, o conştientizare a importanţei PI, o piaţă a obiectelor de proprietate intelectuală dezvoltată, un grad mai mare de respectare a drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv în mediul online, proceduri mai simple și mai accesibile de înregistrare a OPI.
Totodată, menționez că suntem în ultimul an de implementare a Strategiei în domeniul proprietăţii intelectuale 2012-2020. Strategia aceasta a fost elaborată cu suportul Organizaţiei mondiale de proprietate intelectuală. Este o strategie amplă de dezvoltare a domeniului proprietăţii intelectuale. Pe parcursul anilor, s-au reuşit foarte multe lucruri, începând cu reevaluarea cadrului legal, cu ajustarea acestuia, cât şi stabilirea unor bune relaţii de colaborare şi pe interior cu autorităţi şi exterior cu autorităţi care sunt omologii noştri în alte state. Au fost realizate foarte multe dar domeniul este într-un dinamic, respectiv, pentru anul acesta ne propunem elaborarea unei noi strategii pentru anii 2020-2030 în care vom trasa multe obiective ambițioase, spre a fi realizate în următorii ani.
C: Vă mulțumim!
Cristina Tomac
