În cadrul unui interviu pentru curentul.md, vicepreşedinta Partidului Democrat, deputatul Monica Babuc, ex-ministru al Culturii, ex-ministru al Educaţiei, Culturii şi Cercetării, a vorbit despre reușitele în domeniul educațional și cultural pe durata aflării la putere a Guvernului Filip, precum și obiectivele preconizate de către partid pentru următorii patru ani.

Curentul: Ce rezultate au fost înregistrate în domeniul educațional, pe durata aflării la putere a Guvernului Filip şi aţi putea să le scoateţi acum în evidenţă?

Monica Babuc: Pe durata aflării la putere a Guvernului Filip, domeniului educaţional i s-a acordat o atenţie deosebită, fiind înregistrate mai multe rezultate frumoase. Spre exemplu, salariul pedagogilor a fost majorat cu 84%. La fel, au fost majorate cu 300% indemnizațiile pentru tinerii pedagogi – de la 30 mii lei până la 120 mii lei pentru absolvenții instituțiilor de învățământ superior și de la 24 mii lei la 96 mii lei pentru absolvenții instituțiilor de învățământ profesional tehnic postsecundar.

În perioada respectivă, a fost implementată în premieră prevederea Codului Educației cu privire la achitarea cadrelor didactice a indemnizației pentru birotică și materiale în valoare de 2000 de lei. În acest sens s-au alocat 98 mln. lei și au beneficiat de indemnizație 50 de mii de cadre didactice din categoriile de învățământ preuniversitar – de la instituțiile de educație timpurie la instituțiile de învățământ general și profesional tehnic.

De asemenea, pe durata aflării la putere a Guvernului Filip, dezvoltarea profesională continuă a fost finanțată pentru prima oară din bugetul de stat. În acest scop, în perioada 2017-2018, au fost alocate 12 mln. de lei, iar de formarea profesională gratuită au beneficiat 18 mii de cadre didactice.

O altă reușită importantă fost reducerea normei didactice pentru cadrele didactice tinere până la 75%, cu păstrarea salariului de funcție ca pentru 100%. Totodată a fost redusă norma didactică pentru pedagogii din învăţământul primar cu 2 ore – de la 20 la 18 ore, cu scopul de a echilibra efortul acestei categorii de pedagogi.

La fel, pentru prima oară au fost implementate programe duale finanțate din bugetul de stat pentru formarea educatorilor din grădinițe care lucrează, dar nu au studii. Astfel, educatorii au beneficiat de studii gratuite, fără întrerupere a vechimii de muncă și a remunerării.

O realizare esențială constă în elaborarea Nomenclatorului documentaţiei școlare, care a redus cu 36% efortul birocratic la care erau supuse cadrele didactice. Iar datorită modificării Codului Educației, am s-a reușit restabilirea învățământului pedagogic în colegii pentru absolvenții de gimnazii.

La fel de importantă a fost și modernizarea curriculei pe toată verticala sistemului educațional, care a facilitat procesul de studiere.

C.: Deoarece ați menționat despre cadrele didactice, cum ați soluționat problema lipsei necesarului de cadre în școli?

M.B.: Problema lipsei necesarului de cadre didactice în școli a fost soluționată parțial, alocându-se 4 milioane de lei pentru recalificarea a 420 de cadre didactice pentru a doua specialitate pedagogică. În această categorie s-au inclus pedagogii care cumulau două obiecte, de exemplu bilogie-chimie, matematică-fizică, dar nu aveau calificarea respectivă pentru una din specialităţi. O altă realizare importantă în acest sens este asigurarea plății serviciilor de transport la peste 3000 de pedagogi, care se deplasează în localitățile unde lipsesc cadre la anumite obiecte.

C.: Ce reforme și proiecte au implementate de Dvs. au „ţintit” direct copiii?

M.B.: Pe durata aflării la putere a Guvernului Filip, o atenție deosebită a fost acordată copiilor, fiind aprobată Instrucțiunea privind managementul temelor pentru acasă. Astfel, a fost normat efortul la care sunt supuși copiii pentru pregătirea temelor. Totodată, datorită unei reforme, copiii de la vârsta de 2 ani au primit acces la serviciile de educație timpurie.

Ce ține de alimentația copiilor în instituțiile de învățământ, prin Hotărârea Guvernului nr.722/2018, a fost aprobată în premieră Instrucţiunea privind organizarea alimentaţiei copiilor, care a eliminat discrepanțele din multiple documente răzleţe ce reglementau până atunci această activitate complexă și importantă. Mai mult, au fost majorate cu 66% alocaţiile bugetare pentru alimentaţia copiilor.

C.: Care sunt obiectivele PDM în domeniul educației pentru următorii patru ani?

M.B.: În următorii patru ani ne propunem mai multe obiective care ar contribui la dezvoltarea și consolidarea domeniului educațional. În acest sens, preconizăm majorarea salariilor pentru cadrele didactice – 20 000 lei pentru un profesor. La fel, ne propunem dublarea alocației pentru materiale didactice – de la 2000 lei la 4000 lei. Printre obiective se mai enumeră înființarea unei școli în fiecare localitate, comanda de stat pentru profesori prin burse echivalente cu salariul minim și cursurile gratuite de formare continuă. Accent vom pune pe spațiu și utilaj tehnic, asigurând apartamentele de serviciu pentru tinerii pedagogi care se angajează în sistem şi laptop pentru fiecare cadru didactic. La fel, cadrele didactice vor fi asigurare cu bilet gratuit de tratament sanatorial odată la 5 ani.

În următorii ani ne mai propunem probarea unui Program de stat de dezvoltare şi motivare a resurselor umane în sistemul de învățământ, aprobarea unui Program de stat de educație parentală pentru armonizarea eforturilor educaționale ale sistemului și a familiei, dar și elaborarea unui sistem de burse pentru cadrele didactice pentru dezvoltarea serviciilor educaționale (activități în cercuri specializate, elaborarea de cursuri opționale etc.).

C: Dvs. aţi fost responsabilă şi de domeniul culturii. De aceea, vreau să vă întreb: Ce realizării în domeniul culturii s-au înregistrat în perioada aflării la putere a Guvernului Filip?

 M.B.: Şi pentru domeniul culturii perioada respectivă a fost una bună. Astfel, s-a reuşit includerea în patrimoniul UNESCO a Mărţişorului, Covorului şi Colindatului în ceată de bărbaţi; renovarea şi restaurarea Muzeului de Arte, a Sălii Mici a Circului, a Sălii cu Orgă, a Teatrului de la Cahul, a Casei-muzeu „Grigore Vieru”; aderarea la Programul Europa Creativă în scopul asigurării accesului asociațiilor obștești și instituțiilor publice la finanțările UE.

La fel, prin crearea Centrului Naţional al Cinematografiei și instituirea Programul național de finanțare a cinematografiei din RM, în ultimii ani, după o întrerupere de peste 20 de ani, au fost finanţate parțial 34 de filme de lung și scurt metraj, documentare și ficțiune, precum și animație.

Zilele Internaționale a Muzeelor și a Nopţii Europene a Muzeelor au fost transformate în evenimente de mare anvergură culturală, cu o popularitate mereu crescândă în rândurile publicului spectator. În anii Guvernului Filip, numărul de vizitatori la aceste evenimente practic s-a triplat.

Totodată, la inițiativa Ministerului Culturii, a fost instituită Ziua Națională a Portului Popular în ultima duminică a lunii iunie. Tot în această perioadă, au fost organizate pentru prima oară stagiile anuale în România pentru șefii direcțiilor cultură din raioane, muzeografi, specialiști din patrimoniu și studenți specializați în acest domeniu. De astfel de stagii au beneficiat circa 300 de persoane.

O importanță mare a avut introducerea în portofoliul domeniilor finanțate a serviciilor creative, care a asigurat sprijin eficient industriei de modă și HoReCa din Republica Moldova.

Începând cu anul 2016, au fost desfășurate cu mare succes patru ediții a evenimentului cultural de unicat – Festivalul de muzică clasică în aer liber „DescOpera”. La fel, au fost organizate Târgului Național al Covorului „Covorul Dorului”, Gala Portului Popular de Iarnă şi Festivalul Iei.

C.: Ce proiecte culturale au fost realizate cu sprijinul partenerilor străini?

M.B.: Datorită parteneriatului cu Fundația Bill și Melinda Gates și Programul NOVATECA, au fost renovate peste 1000 de biblioteci din întreaga țară. Astfel, 1041 biblioteci au fost dotate cu calculatoare, au fost instituite 38 de centre de instruire pentru bibliotecari, 1513 bibliotecari au fost instruiți, iar 3422 calculatoare și 169 tablete au fost oferite bibliotecarilor.

La fel, aş menţiona demararea, cu ajutorul Uniunii Europene, a primului proiect Twinning în domeniul patrimoniului cultural al Republicii Moldova în sumă de 1 mln. euro, ceea ce a contribuit la armonizarea cadrului legislativ, fortificarea instituțiilor responsabile de managementul și administrarea patrimoniului, crearea programelor educaționale de pregătire a inginerilor, arhitecţilor și restauratorilor, instruirea specialiștilor din cadrul APL în domeniul protejării patrimoniului și elaborării registrelor locale de patrimoniu.

S-a reușit dotarea Academiei de Muzică Teatru și Arte Plastice cu echipamente multimedia în cadrul unui grant de asistență financiară nerambursabilă oferit de Guvernul Japoniei.

Prin intermediul Proiectul de competitivitate sprijinit de USAID, au fost promovate proiectele de fortificare a capacităților Rezervației cultural-naturale Orheiul Vechi, în urma cărora au beneficiat de suport mai mulţi proprietari de pensiuni. De asemenea, a fost îmbunătăţită infrastructura Rezervației, sprijinite evenimente culturale notorii, precum Festivalul de muzică clasică în aer liber „DescOpera”.

Datorită parteneriatului cu Institutul Cultural Român și Institutul Eudoxiu Hurmuzachi, a fost organizat în premieră în 2016 și repetat în 2017 și 2018 evenimentului cultural de anvergură „Târgul de Carte Bookfest”, la care au participat peste 50 de edituri din RM, România, Ucraina, Federația Rusă, cu peste 8 mii titluri de carte, atrăgând circa 100 de mii de vizitatori anual.

C.: Ce sume au fost alocate din bugetul de stat pentru proiectele culturale?

M.B.: Toate proiectele, care s-au soldat cu rezultate uimitoare, au necesitat investiții considerabile din bugetul de stat. De exemplu, pentru completarea, după o întrerupere de zeci de ani, a Colecției de stat de artă plastică cu achiziționarea operelor pictorilor notorii din Republica Moldova (Mihail Grecu, Valentina Rusu-Ciobanu, Eleonora Romanescu, Sergiu Cuciuc, Elena Bontea, Elena Caracentsev și alţii), a fost alocat timp de mai mulți ani circa un milion de lei din bugetul de stat.

În perioada aflării la putere a Guvernului Filip, a fost sprijinită financiar Reuniunea Teatrelor Naționale din Republica Moldova și România, inițiată în 2015 în parteneriat cu Ministerul Culturii din România și Institutul Cultural Român. Doar în anul 2019 sprijinul din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a alcătuit 300 mii de lei.

Pentru inițierea în premieră, în anul 2016, a Galei Festivalului Național al Tinerelor Talente „Moldova creativă”, proiect dedicat elevilor școlilor de artă din țară, a fost format un fond de premiere de 180 mii de lei.

Tot din bugetul de stat au fost finanțate peste 300 de asociații obștești, care au desfășurat proiecte culturale cu un buget anual de 2 mln. de lei. Mai mult, la inițiativa Ministerului Culturii și cu finanțarea din bugetul de stat, au fost organizate spectacole cu valoare de unicat, introduse în patrimoniul cultural al țării, dedicate unor mari personalități din cultura națională precum: Grigore Vieru, Ion Druță, Mihai Volontir, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Eugen Doga, Nicolae Botgros, Vladimir Curbet.

C.: Ce obiective vă propuneți pentru următorii patru ani, în domeniul culturii?

M.B.: Pentru următorii patru ani, în domeniul culturii, ne propunem majorarea salariului mediu al angajaților din teatre şi instituţii teatral-concertistice, precum și din colectivele de creație profesioniste de stat până la 10 000 lei, biblioteci și muzee – până la 8500, case de cultură – până la 7500  de lei.

De asemenea, ne propunem modificarea modalității de salarizare a categoriilor de angajați din cultură din teritoriu prin transferuri directe de la bugetul de stat.

Mai planificăm elaborarea și implementarea unui Program de stat de investiții în instituţiile de cultură (case de cultură, biblioteci, teatre, săli de concert, muzee, școli de arte), prin care MECC va coordona mecanisme de finanțare pentru lucrări de restaurare, dotări cu utilaje și echipamente și distribuire a produselor culturale.

Ne dorim și implementarea Programului de renovare a caselor de cultura „Dăinuire” cu renovarea anuală a nu mai puţin de 20 de case de cultură.

La fel, pentru următorii ani preconizăm dezvoltarea unui Program naţional al capitalelor culturale, care va presupune investiţii în modernizarea infrastructurii culturale a localităților ce vor câștiga concursurile naționale pentru titlurile de Capitală a Culturii.

Un accent deosebit vom pune pe elaborarea și implementarea unei scheme de suport de stat pentru sectorul cultural-creativ pentru perioada 2021-2025, cu alocarea din buget a 100 mln. lei pentru crearea de noi producţii artistice și proiecte de mobilitate internaţională.

C.: Vă mulțumim!

Doina Buruiană