[ X ]
[ X ]
(INTERVIU) „Moldsilva” își dorește să avanseze în toate domeniile și în toate activitățile legate de fondul forestier
14 Februarie

La întrebările reporterului „Almanah politic” au răspuns Dumitru Cojocaru, Directorul Agenţiei „Moldsilva”, şi Nicolae Munteanu, inginer-şef silvic în cadrul Agenţiei

Cum a fost anul 2019 pentru „Moldsilva”?

A fost un an cu provocări, cu reuşite, care a consolidat şi a structurat unele activităţi ramurale, dar, totodată, pe unele dimensiuni reuşitele au fost mai mici decât ne-am fi dorit. În 2019 am încercat să promovăm şi să venim cu lucruri noi în domeniul silvic. De asemenea, ne-am propus mai multe activităţi ce ţin de domeniul legislaţiei, modificărilor legislative şi actelor normative. Unele ne-au reuşit, altele – mai puţin. Dar, în general, a fost un an care, oricum, a lăsat o amprentă în activitatea colegilor, a întregii Agenţii „Moldsilva”. Un an care a fost o pistă de lansare pentru mai multe lucruri noi, benefice şi eficiente pentru ramura silvică.

Câte dintre cele planificate la început de an aţi reuşit să le realizaţi şi câte le-aţi trecut pentru 2020?

Iniţial, ne-am propus foarte multe modificări – acte legislative, normative în domeniul silvic. Astfel, Codul Silvic în redacţie nouă a fost elaborat, consultat cu societatea civilă, consultat cu instituţiile de profil din domeniu, a trecut toate avizările, dar deja rămâne ca în anul 2020 să fie aprobat de către Parlament, să intre în vigoare şi să fie drept sprijin pentru silvicultori în activitatea de zi cu zi. Au fost propuse şi un şir de modificări la Codul Contravenţional, la Legea armelor şi a muniţiilor etc. Unele au fost adoptate, iar altele – deplasate sau trecute pentru anul 2020.

Care trei acţiuni ale „Moldsilva” în 2019 le consideraţi cele mai reuşite?

În primul rând, aş menţiona activităţile comune cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, cu instituţiile care ne susţin în activităţile noastre. Vorbesc de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, de Agenţia de Mediu, de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor. Am avut multe provocări legate de pesta porcină africană, care este un pericol pentru economia naţională şi fauna sălbatică. Dar, în comun cu toate structurile responsabile, am reuşit să facem faţă, să nu permitem răspândirea în masă a acesteia.

În context, aş menţiona şi provocările legate de reforma instituţională, care a fost elaborată şi promovată spre a fi aprobată. Rămâne ca în 2020 să fie aprobată de Guvern.

De asemenea, aici aş invoca şi activităţile de zi cu zi – paza fondului forestier, protecţia fondului forestier, regenerarea fondului forestier etc.

Ce nu a mers bine în 2019 şi de ce?

Cum am mai menţionat, au fost mai multe acte legislative şi normative elaborate, dar care nu au avut finalitate. Nu au fost aprobate din mai multe motive, dar aceasta ne stopează sau ne frânează activităţile noastre. Sper că, în anul 2020, toată multitudinea de modificări legislative şi normative, pe care noi le-am propus, să se realizeze şi atât Agenţia „Moldsilva”, aparatul central, cât şi subdiviziunile Agenţiei să aibă mai mult spaţiu de manevră în activităţile de zi cu zi.

Ce provocări are „Moldsilva” în faţă?

Provocările sunt foarte mari. În primul rând, aş menţiona schimbările climatice, care ne afectează tot mai mult şi mai mult şi anume la capitolul temperaturi ridicate, perioade îndelungate de secetă, lipsă de precipitaţii. Aceasta afectează fondul forestier, în special arboretele din sudul şi centrul Republicii Moldova – sunt uscări în masă. Vorbim de arbori de salcâm, de frasin, în cazul cărora temperaturile ridicate contribuie la dezvoltarea dăunătorilor şi în rezultat se reduc suprafeţe verzi imense. O provocare pentru noi este ca în sudul Moldovei să plantăm specii autohtone, mult mai adaptate la schimbările climatice. Ne propunem să plantăm specii care să crească într-un timp cât mai restrâns şi să nu fie dependente de volumul de precipitaţii pe care le avem în ultimii ani în sudul Republicii Moldova. Vorbim de aşa specii ca stejarul, sofora japoneză, glădiţa, sâmbovina etc.

Un alt aspect ţine de trecerea la o nouă treaptă de creştere a materialului săditor, anume cel silvic şi decorativ. Avem elaborat un proiect ce prevede crearea a 3-4 centre de creştere şi introducere a materialului săditor, 3 centre zonale – nord, centru, sud. E elaborată şi prezentată spre promovare Legea privind comercializarea şi creşterea materialului săditor, ce se referă anume la delimitarea ţării pe zone de creştere şi de regenerare a speciilor, nu numai forestiere, dar şi pomicole. Aceste centre ne propunem să fie dotate cu echipamente, utilaje moderne de ultimă generaţie.

În 2017 Serviciul Silvic a pierdut statutul de agent constatator. Până atunci colegii aveau dreptul legal să întocmească procese verbale, contravenţionale, să recupereze prejudiciul cauzat fondului forestier. În 2020 vrem să revenim la statutul de agent constatator pentru a oferi pârghii legale serviciului silvic, de a contracara contravenţiile de mediu şi anume cele ce ţin de fondul forestier naţional, de păduri comunale, păduri private.

O altă provocare ţine de proiectul privind inventarul forestier naţional. Acesta a fost lansat în 2019 şi rămâne ca, în comun cu FAU, să avansăm în continuare ca rezultat să fie generată o informaţie anuală privind resursele naturale ale Republicii Moldova.

Ce priorităţi veţi avea în perioada imediat următoare?

Avem foarte mult de lucru în ceea ce ţine de reforma instituţională. Prin modernizare, ne dorim să ridicăm statutul personalului silvic la un rang mai înalt, cu responsabilităţi mult mai mari, cu posibilităţi de a interveni şi de a combate contravenţiile silvice. Reforma instituţională ar da posibilitate şi ar crea oportunităţi pentru obţinerea unor proiecte investiţionale. Ne propunem ca ramura silvică, dat fiind faptul că, constituie circa 12% din suprafaţa totală a ţării (ceea ce gestionează Agenţia „Moldsilva”), să fie luată în calcul ca o ramură principală a economiei naţionale.

Totodată, vrem ca, încetul cu încetul, în perioada următoare să modernizăm echipamentele şi utilajele silvice, pentru aceasta urmând să fie identificate parteneriate cu donatori străini. Ne propunem ca în viitorul apropiat să avem proiecte comune cu colegii din România – Regia Naţională a Pădurilor, ICAS Bucureşti, care ne-ar permite să avansăm în mai multe domenii, inclusiv să obţinem acces la tehnologii inovative pentru ramura silvică din Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, am vrea să schimbăm viziunea şi mentalitatea societăţii civile vizavi de cei care stau la straja pădurii şi cei care zi de zi, cu dedicaţie şi prin muncă asiduă, asigură paza şi integritatea fondului forestier.

Ne-am propus să implementăm un proiect comun cu instituţiile de învăţământ de profil, cu Facultăţi de Silvicultură şi Grădini Publice, în cadrul căruia să încercăm să selectăm şi să atragem tinerii care au dragostea faţă de natură, pădure, faună sălbatică. Să-i atragem la studii şi să pregătim rezerva de cadre, care, pe viitor, ar putea să dea plus valoare domeniului, ramurii silvice. Problema este că, la moment, chiar este lipsă de cadre – tinerii care au absolvit facultăţile de silvicultură în mare parte pleacă, foarte puţini rămân, iar personalul silvic de la an la an îmbătrâneşte.

De asemenea, avem intenţia de a implementa o platformă electronică, ce ar presupune modernizarea activităţilor în teren, dar şi alte lucruri importante. Acest proiect e la jumătate de cale şi ne propunem să-l finalizăm în 2020.

Ce aşteptări aveţi de la 2020?

Aşteptările sunt foarte mari şi în plan profesional, şi în plan instituţional. Sper ca „Moldsilva” să se regăsească pe treapta pe care o merită, iar tot personalul silvic, cu mândrie şi cu abnegaţie, să-şi facă datoria de zi cu zi.

Dacă e să vorbim nemijlocit de activităţi, ne dorim colaborări cât mai fructuoase cu partenerii din afară – din România, Belarus, Polonia, Ucraina, Rusia, pentru a prelua practicile bune, sănătoase, inovative, ce sunt implementate în sectoarele forestiere.

Am vrea să venim cu tehnologii noi în domeniul creşterii şi reproducerii materialului săditor.

În planul instituţional şi de colaborare cu celelalte instituţii ale statului, evident că ne dorim o deschidere mai mare, o colaborare colegială, privind elaborarea actelor normative şi legislative ca să depăşim toate provocările care ne stau în faţă, atât cele ce ţin de ramura silvică, cât şi de economia naţională, în general.

Cum vedeţi evoluţia „Moldsilva” pe termen mediu şi lung?

Vreau să cred că va fi o evoluţie mai vertiginoasă, spre binele şi prosperarea silviculturii şi a celor care muncesc în ramură zi de zi. Ne dorim obţinerea unui statut mult mai efectiv pentru colegii din domeniu şi evident, odată cu reforma instituţională, vrem să avansăm în toate domeniile şi în toate activităţile legate de fondul forestier.

Almanah Politic 2019

Inapoi la arhiva noutaților