Interviu cu Mihai Poalelungi, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie

Dle Preşedinte, anul 2016 a fost unul important pentru Dvs. Anume în acest an aţi obţinut un nou mandat de Preşedinte al CSJ.

Mihai Poalelungi: Aşa este şi vreau să vă spun, că am fost onorat de votul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi de votul Parlamentului, care mi-au încredinţat încă un mandat în fruntea CSJ. Am perceput acest dublu vot de încredere şi prin prisma responsabilităţilor ce-mi revin într-o perioadă de maximă importanţă pentru justiţia din Republica Moldova, dar, totodată, consider că aceasta a fost şi o confirmare indirectă a faptului, că eforturile depuse în precedentul mandat au dat rezultate, care au fost apreciate şi de către membrii CSM, dar şi de către forul legislativ.

Apropo, de rezultatele din precedentul mandat. În premieră absolută, aţi prezentat un raport de activitate pentru perioada precedenţilor patru ani. De ce aţi recurs la acest pas?

Mihai Poalelungi: Am considerat că este absolut corect ca la final de mandat să vin cu o dare de seamă privind schimbările, care între timp s-au produs în justiţie şi mai ales la Curtea Supremă de Justiţie. Or, ferma mea convingere este, că fiecare trebuie apreciat după fapte, după rezultate, dar nu prin prisma simpatiilor şi antipatiilor personale, sau prin prisma unor opinii subiective. Iar raportul despre care aţi amintit este, dacă doriţi, o radiografie a perioadei de patru ani şi ne permite să facem concluzii clare despre cele ce au avut loc. Uneori, informaţia oferită publicului este una fragmentată şi nu-ţi permite să judeci, să faci o evaluare de ansamblu a stării de lucruri. În astfel de situaţii, rapoartele de genul celui menţionat reprezintă o soluţie şi această practică va fi utilizată pe larg în anii următori.

Aţi putea să vă referiţi la unele schimbări majore, ce au avut loc în justiţie pe durata precedentului Dvs. mandat?

Mihai Poalelungi: Un bun exemplu în acest sens eu consider că ni-l oferă statistica Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, dacă în anul 2011, până la venirea mea în funcţia de Preşedinte al CSJ, pe rolul Curţii de la Strasbourg se aflau 4261 de cereri împotriva Republicii Moldova, la începutul anului 2015, numărul lor s-a redus la 1104 cereri. În aceiaşi perioadă, procentajul cererilor declarate admisibile de către CEDO s-a diminuat de la 28-32% la 1,84%, cu o tendinţă de descreştere stabilă.

Relevant este şi faptul, că violările Convenţiei stabilite de Curtea Europeană în prezent, se referă, preponderent, nu la justiţie, ci la activitatea altor organe ale statului. Şi mai puţine sunt condamnările, generate de jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie.

Au fost şi careva schimbări ce ţin de jurisprundenţa naţională?

Mihai Poalelungi: Datele statistice cu privire la jurisprudenţa naţională, de asemenea, indică schimbări calitative în actul de justiţie, exercitat de către Judecătorii şi Curţile de Apel. Astfel, pe parcursul anilor 2013 – 2015 a scăzut numărul recursurilor declarate admisibile pentru examinare în colegiile Curţii. Concomitent, a scăzut şi numărul deciziilor judecătoreşti pronunţate de către Judecătorii şi Curţile de Apel, care au fost, ulterior, casate în recurs la Curtea Supremă de Justiţie.
E de menţionat şi faptul că, pe parcursul ultimilor ani, Curtea Supremă de Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii au depus eforturi considerabile pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei. Ambele foruri reprezentative ale sistemului judecătoresc au susţinut majoritatea iniţiativelor legislative parvenite din Parlament şi Guvern, întru realizarea reformei şi au prezentat propriile propuneri cu privire la dinamizarea schimbărilor în domeniul justiţiei.

Unificarea practicii judiciare, ghidarea instanţelor judecătoreşti în realizarea actului de justiţie, întemeiat pe principiul securităţii raporturilor juridice şi responsabilizarea magistraţilor au constituit priorităţi considerabile în activitatea Curţii Supreme de Justiţie pe perioada precedentului meu mandat, dar şi în actualul.

Dle Preşedinte, în acel raport se menţiona, că o problemă ce determina nivelul scăzut de încredere al populaţiei în justiţie era lipsa condamnărilor infracţiunilor de corupţie în rândul judecătorilor. În 2016 au avut loc mai multe reţineri de răsunet a magistraţilor…

Mihai Poalelungi: În acel raport se menţiona, că încrederea populaţiei în sistemul judecătoresc e la cote minime atât din cauza lipsei condamnărilor de rezonanţă, cât şi din cauza permanentelor suspiciuni din partea societăţii civile cu privire la integritatea judecătorilor şi dorinţa acestora de a se ralia standardelor europene în exercitarea actului de justiţie. Pentru elucidarea obiectivă, atât a stării de fapt reale, dar şi a priorităţilor de viitor, Curtea Supremă de Justiţie a solicitat Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova să examineze posibilitatea delegării pe bază permanentă a unei misiuni de experţi din cadrul Uniunii Europene, în scopul efectuării unei monitorizări ample şi complete a actului de justiţie, exercitat în Republica Moldova. Demersul Curţii Supreme de Justiţie a fost întemeiat şi pe experienţa ţărilor din Europa de Sud-Est, care au demonstrat elocvent, că doar practicile UE, inclusiv de monitorizare şi asistenţă, reprezintă cele mai viabile soluţii pentru sistemul judecătoresc din Republica Moldova.

De rând cu eforturile respective, se impuneau şi alte măsuri. Astfel, a fost susţinută solicitarea Curţii Supreme de Justiţie cu privire la formarea comisiilor de admitere şi absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei, preponderent din examinatori străini, desemnaţi de UE. De asemenea, s-a acceptat propunerea de a solicita fonduri UE, pentru înregistrarea video a tuturor şedinţelor de judecată, astfel încât materialele înregistrate să fie disponibile pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii, inspecţia judiciară şi pentru colegiile care activează pe lângă Consiliu. În context, aş vrea să spun, că a fost susţinută şi iniţiativa Curţii Supreme de Justiţie cu privire la evaluarea înainte de termen a judecătorilor, care au pronunţat cele mai multe soluţii judiciare, anulate în apel sau recurs.

Cât despre cazurile la care v-aţi referit, ele se încadrează în efortul depus în vederea eliminării corupţiei din sistemul judecătoresc. Totodată, este foarte important ca, în lupta cu corupţia, să nu admitem nici încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, nici crearea unei imagini eronate a sistemului judecătoresc la nivelul întregii societăţi.

Dle Preşedinte, ce ar trebui de făcut pentru a diminua cazurile de condamnare a Republicii Moldova la CEDO?

Mihai Poalelungi: În primul rând, trebuie să asigurăm un înalt nivel de protecţie a drepturilor omului în ţară, iar pentru aceasta e nevoie de un efort conjugat al tuturor instituţiilor de stat şi nu numai. În al doilea rând, trebuie să facem anumite concluzii din cele întâmplate până acum. Astfel, întru înlăturarea maxim posibilă a cazurilor de condamnare a Republicii Moldova, mai ales pe cazuri repetitive, a fost constituit un grup de lucru, format din judecători şi reprezentanţi ai mediului academic, care au elaborat un comentariu ştiinţifico-practic al tuturor hotărârilor de condamnare a Republicii Moldova, adoptate de Curtea Europeană, până în prezent, cu concluzii şi recomandări. Acest comentariu ne va ajuta să evităm pe viitor multe greşeli care duc la încălcarea drepturilor omului.

Dle Preşedinte, anul 2016 a fost important pentru justiţia moldovenească şi din alt punct de vedere – prin Parlament a trecut proiectul de lege care reduce numărul judecătoriilor din Republica Moldova de la 42 la 15.

Mihai Poalelungi: E un document important, care prevede comasarea judecătoriilor din ţară, inclusiv din mun. Chişinău. Este adevărat că acest proces e unul de durată, dar în final va spori eficienţa sistemului judecătoresc. Implementarea acestei legi va permite şi specializarea judecătorilor pe domenii înguste, ceea ce va avea ca rezultat îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie. Este foarte important de menţionat, că legea respectivă e doar una din acţiunile ce ar urma să îmbunătăţească calitatea actului de justiţie în Moldova. Vor urma şi alte acţiuni, dar trebuie să înţelegem, că o reformă atât de complexă necesită nu doar efort şi bani, ci şi timp. Eu personal sunt încredinţat, că reforma sistemului judecătoresc, care se implementează, e unica cale corectă pe care putem merge şi, în final, ne va duce la realizarea obiectivului propus.

Dle Preşedinte, ştiu că acest an a fost important pentru Dvs. şi din alt punct de vedere – la editura Vasiliana din Iaşi au apărut volumele I şi II ale Istoriei Justiţiei, unul din co-autorii căreia sunteţi şi Dvs.

Mihai Poalelungi: Cu lipsă de modestie pot să vă spun, că volumul de muncă depus de co-autori, inclusiv de către mine, a fost unul enorm, dar avem satisfacţie de la faptul că s-a făcut un lucru necesar pentru Republica Moldova, în general, şi pentru justiţia noastră, în particular. Da, acum aruncând o privire în urmă, înţeleg că, anumite lucruri puteau fi făcute mai bine, dar, oricum, e un prim şi important pas şi este bine că el a fost făcut. Or, avem datoria nu doar de a asigura o justiţie de calitate, ci şi de a nu lăsa să se piardă nici o filă din ceea ce reprezintă istoria justiţiei noastre.

Sursa: Almanah Politic – 2016